1 Mai în tradiţia populară
Articol editat de Mirabela Afronie, 30 aprilie 2015, 10:56
De întâi mai românii sărbătoresc „Armindenul”, simbol al vegetaţiei care proteja recoltele şi animalele. În tradiţia populară, acestei zile i se mai spune şi „ziua pelinului” sau „ziua beţivilor” şi semnifică începutul verii. Armindenul se serbează pentru rodul pământului, ca să nu bată grindina, împotriva dăunătorilor, pentru sănătatea vitelor, a vinului bun şi a oamenilor sănătoşi. Potrivit tradiţiei populare, astăzi se organizează petreceri la iarbă verde în cadrul cărora se mănâncă miel, caş şi se bea vin roşu cu pelin. În satele din Banat, armindenul se pune la casele oamenilor harnici şi ale fetelor de măritat. Creanga verde o aşează feciorii noaptea, fără să fie văzuţi. Cei la casa cărora s-a pus arminden trebuie să îi caute pe feciorii care l-au pus şi să le dea de băut. Pentru că astăzi se sărbătoreşte şi „ziua boilor”, aceştia nu se folosesc la muncile câmpului, nerespectarea acestei reguli atrăgând după sine moartea animalelor sau îmbolnăvirea oamenilor. În ziua de Arminden se organizează petreceri cu lăutari la pădure, se frige miel, se bea vin roşu pentru schimbarea sângelui şi apărarea de boli. La întoarcerea în saţ feciorii îşi pun liliac sau flori de pelin la pălării.
(Hardy Cvoica)
