Un Semering de Patrimoniu European

Construită în timpul Imperiului Austriac, Semeringul Bănăţean, calea ferată ce leagă Anina de Oraviţa, este a 5-a cale ferată construită în România şi prima în zonă montană. Din cauza închiderii mineritului şi a lipsei de trafic pe această linie, exista riscul închiderii ei. Preşedintele Consiliului Judeţean Caraş Severin, Sorin Frunzăverde a declarat că se fac demersuri pentru includerea ei în patrimoniul Mondial Unesco, sau în Patrimoniul Industrial European, ceea ce va permite obţinerea de fonduri nerambursabile. Reabilitarea căii ferate ar impune investiţii de 700 de mii de euro. Pentru a beneficia banii europeni, trebuiesc îndeplinite o serie de condiţii, între care: punerea în valoare a cadrului natural, unicitatea, conservarea patrimoniului industrial, tehnologia folosită şi aspectul social, pentru că se traversează o zonă în care mineritul s-a închis, a mai precizat preşedintele Consiliului Judeţean Caraş Severin, Sorin Frunzăverde.
O mare atracţie, cel puţin pentru străini o reprezintă calea ferată Oraviţa-Anina, numită şi Semeringul Bănăţean. Aceasta a fost construită acum în urmă cu două secole, între 1860 şi 1863. Autorii acestei realizări au fost inginerii Anton Rappos şi Karl Dülnig şi arhitecţii Karl Maniel şi Johann Ludwig Dollhoff-Dier susţinuţi de către câţiva sculptori din Italia pentru construirea viaductelor.
Construirea liniei a presupus un efort extraordinar, toate tunelurile au fost săpate cu dalta şi cu târnăcopul. De asemenea, a fost nevoie de 10 viaducte. Aceste viaducte au dat cele mai mari bătăi de cap arhitecţilor.
Anton Rappos s-a sinucis deoarece acestea nu se îmbinau iar construcţia nu ieşise conform planului.
Linia ferată are o lungime de 34 kilometri, iar construirea acesteia a costat 5 milioane de guldeni.
Au fost construite 10 viaducte cu o lungime de 843 metri, 14 tuneluri cu o lungime totală de 2.084 metri şi săpături în dealuri pe o lungime de 21.171 metri.
Această linie ferată nu a fost niciodată electrificată, funcţionând şi în ziua de azi cu locomotive diesel, astfel, fiind unică în România şi în sud-estul Europei.
Calea ferată Oraviţa-Anina este numită şi “Semmeringul Bănăţean” datorită unei asemănări izbitoare cu cea din Austria şi anume “Semmering”.
Iată comparaţia celor două căi ferate exprimată în cifre:
Linia Oraviţa-Anina, România:
Lungime totală: 34 km
Diferenţă de nivel: 340 metri
Număr tuneluri: 14
Cel mai lung tunel: 660 m (tunelul Gârlişte)
Număr de viaducte: 10
Cel mai înalt viaduct: 37 metri
Lungime totală viaducte: 843 metri
Lungime totală tuneluri: 2.084 metri
Linia Semmering, Austria:
Lungime totală: 40 km
Diferenţă de nivel: 388 metri
Număr tuneluri: 15
Cel mai înalt viaduct: 47 metri
Cel mai lung tunel: 1428 metri

Articol editat de Mirabela Afronie, 9 aprilie 2015, 12:00

(Dan Agache)