Fraudă în domeniul asigurărilor de viaţă
Procurorii DIICOT fac peste 160 de percheziţii la această oră (07.00), în Bucureşti şi 26 de judeţe din ţară, printre care se numără Caraş-Severinul şi Aradul, într-un dosar de fraudă în domeniul asigurărilor de viaţă.Se încheiau poliţe de asigurare de viaţă, iar în ziua următoare, cei care încheiau aceste poliţe răsumpărau o clauză suplimentară, primind din partea respectivelor firme de asigurări şi o parte din bani.
Procurorii lucrează de luni de zile la acest dosar. Perioada în care a acţionat această grupare este de peste 7-8 luni de zile. 44 de persoane au fost duse la audieri. Prejudiciul adus statului se ridică la peste şase milioane de euro. Procurorii susţin că membrii reţelei făceau totul în colaborare cu reprezentanţii şi şefii respectivelor firme de asigurări. Suspecţii încercau prin drepturile salariale lunare să încheie o asigurare de viaţă cu un nume angajator, iar imediat se achita valoarea poliţei de către angajator. Astfel, este vorba de o asigurare de viaţă pe care angajatul unei firme, angajatorul plăteşte o anumită sunmă de bani lunar către un asigurator, iar după plata acelei sume de bani, cel persoana pe numele a fost făcută asigurarea are dreptul să ceară firmei de asigurări răcumpărarea acelei clauze suplimentare.
Articol editat de Mirabela Afronie, 9 iulie 2013, 07:00 / actualizat: 9 iulie 2013, 9:32
Procurorii DIICOT spun că modul de operare este unul inedit „constând în acordarea disimulată a unei părţi din drepturile salariale lunare, iniţial prin încheierea de către angajator a unei poliţe formale de asigurare de viaţă colectivă cu operatorul de asigurări, achitarea contravalorii poliţelor de asigurare de către angajator, respectiv a primelor lunare aferente clauzei EB (economisire-beneficii), urmate imediaţ în cursul aceleiaşi zile sau în ziua următoare, de „răscumpărarea clauzei suplimentare” şi, impliciţ plata cuantumului primelor de asigurare de către asigurător direct în conturile angajaţilor – beneficiarii de fapt ai respectivelor contracte de asigurare, care primeau aceste plăţi ca fiind parte din veniturile salariale. După reţinerea unui comision de aproximativ 10% din valoarea primei, primele de asigurare erau returnate în conturile angajaţilor, cu o frecvenţă lunară, sub formă de răscumpărare, aceasta reprezentând în fapt o formă mascată de plată a drepturilor salariale, şi în acelaşi timp o modalitate de sustragere de la plata contribuţiilor aferente salariilor acordate”, spun procurorii.
Prin această metodă, salariaţii primeau o parte din indemnizaţia lunară cu eludarea plăţii taxelor aferente acestor drepturi salariale, costul pentru angajator reprezentându-l doar comisionul de 10% către asigurator.
SURSA: DIICOT
