[FOTO] Molima pădurilor în Caraş-Severin

Verdele coniferelor de altădată a fost înlocuit de cenuşiul roşiatic al trunchiurilor golaşe ale brazilor şi molizilor plantaţi pe raza Ocoalelor Silvice cărăşene. Greu de crezut că, doar cu câţiva ani în urmă, acolo erau bogate păduri de răşinoase, de un verde profund, vizibile de la distanţă, în mijlocul pădurilor de foioase ce le înconjoară. Acum, pădurile necrozate au devenit o pată cenuşie, vizibilă de la distanţă, iar acest fenomen uluitor s-a petrecut în doar câteva luni, primele semne ale dezastrului fiind vizibile din vara anului trecut. Uscarea nu s-a produs doar din cauza gândacilor de scoarţă ci a fost provocată în primul rând de secetă, care a epuizat fiziologic arborii. Lipsa umidităţii, temperaturile ridicate şi faptul că molizii afectaţi nu se află în arealul lor natural au favorizat răspândirea acestuia. Arborii nu s-au mai putut proteja de atacul său pentru că nu au mai secretat răşină aşa cum ar fi trebuit, a adăugat şeful parcului Semenic – Cheile Caraşului, Sorin Tudorescu. Până în prezent peste 12 mii de metri cubi de răşinoase, masă lemnoasă pe picior, a fost distrusă de coleoptere. În urma evaluării, Consiliul ştiinţific a hotărât ca arborii afectaţi să nu fie extraşi ci păstraţi pentru regenerarea naturală a zonelor. Pierderile economice înregistrate până în prezent se ridică la peste 120 de mii de lei iar procesul de uscare continuă. Amintim că suprafeţele afectate se află în zone cu protecţie specială, de pe suprafaţa parcului Semenic – Cheile Caraşului, în care intervenţia omului nu este permisă. Potrivit lui Sorin Tudorescu soluţii de revalorificare a lemnului din aceste perimetre ar consta în evaluarea lemnului, recoltarea acestuia şi vânzarea lui la licitaţie. Din punctul de vedere al eficienţei economice, lemnul uscat de răşinoase se pretează a fi folosit ca material de construcţie, iar dacă Consiliul Ştiinţific ar fi de-acord cu extragerea speciilor afectate , în locul acestora ar putea fi plantaţi alţi puieţi de răşinoase în primăvara acestui an în cadrul campaniei de reîmpădurire.

Articol editat de Mirabela Afronie, 30 ianuarie 2015, 16:00 / actualizat: 31 ianuarie 2015, 22:18

Sute de hectare de pădure din Caraş-Severin, de pe raza ocoalelor silvice Anina şi Văliug, se usucă de la o zi la alta, din cauza gândacilor de scoarţă, iar autorităţile abilitate să combată acest fenomen stau cu mâinile încrucişate, spune Sorin Tudorescu – directorul parcului Semenic – Cheile Caraşului:

Verdele coniferelor de altădată a fost înlocuit de cenuşiul roşiatic al trunchiurilor golaşe ale brazilor şi molizilor plantaţi pe raza Ocoalelor Silvice cărăşene. Greu de crezut că, doar cu câţiva ani în urmă, acolo erau bogate păduri de răşinoase, de un verde profund, vizibile de la distanţă, în mijlocul pădurilor de foioase ce le înconjoară. Acum, pădurile necrozate au devenit o pată cenuşie, vizibilă de la distanţă, iar acest fenomen uluitor s-a petrecut în doar câteva luni, primele semne ale dezastrului fiind vizibile din vara anului trecut. Uscarea nu s-a produs doar din cauza gândacilor de scoarţă ci a fost provocată în primul rând de secetă, care a epuizat fiziologic arborii. Lipsa umidităţii, temperaturile ridicate şi faptul că molizii afectaţi nu se află în arealul lor natural au favorizat răspândirea acestuia. Arborii nu s-au mai putut proteja de atacul său pentru că nu au mai secretat răşină aşa cum ar fi trebuit, a adăugat şeful parcului Semenic – Cheile Caraşului, Sorin Tudorescu. Până în prezent peste 12 mii de metri cubi de răşinoase, masă lemnoasă pe picior, a fost distrusă de coleoptere. În urma evaluării, Consiliul ştiinţific a hotărât ca arborii afectaţi să nu fie extraşi ci păstraţi pentru regenerarea naturală a zonelor. Pierderile economice înregistrate până în prezent se ridică la peste 120 de mii de lei iar procesul de uscare continuă. Amintim că suprafeţele afectate se află în zone cu protecţie specială, de pe suprafaţa parcului Semenic – Cheile Caraşului, în care intervenţia omului nu este permisă. Potrivit lui Sorin Tudorescu soluţii de revalorificare a lemnului din aceste perimetre ar consta în evaluarea lemnului, recoltarea acestuia şi vânzarea lui la licitaţie. Din punctul de vedere al eficienţei economice, lemnul uscat de răşinoase se pretează a fi folosit ca material de construcţie, iar dacă Consiliul Ştiinţific ar fi de-acord cu extragerea speciilor afectate , în locul acestora ar putea fi plantaţi alţi puieţi de răşinoase în primăvara acestui an în cadrul campaniei de reîmpădurire.

(Hardy Cvoica)