Anul Nou cu superstiţii vechi!

Articol editat de Mirabela Afronie, 30 decembrie 2014, 15:30

Cultivate din vremuri ancestrale, superstiţiile s-au transmis de la moşii şi strămoşii noştri din generaţie în generaţie, însă cu toată evoluţia tehnologică, în epoca internetului credinţele legate de energiile negative sau pozitive răspândite odată cu intrarea în noul an s-au păstrat nealterate. Nu sunt, totuşi, lipsite de logică măsurile de precauţie pentru înlăturarea răului şi deschiderea totală pentru binele şi echilibrul universal, având în vedere simbolistica elementelor ce contribuie la conservarea superstiţiilor. Cele mai multe dintre acestea se referă la bani, de aceea e bine să avem bani în buzunar în noaptea dintre ani şi să nu avem datorii sau plăţi neachitate din anul pe care-l lăsăm în urmă. Pentru a lăsa să vină norocul la bani, în anumite zone ale ţării, femeile prepară pâini speciale de Anul Nou în care ascund monede, găsitorul fiind norocos la bani tot anul. De asemenea, nu este bine să dăm bani nici în ultima zi a anului nici în prima, întrucât nu vom avea spor tot anul. Pentru a lăsa norocul să intre în noul an, nu trebuie să ne lipsească strugurii şi smochinele de la masa de Revelion, care simbolizează belşug şi împlinire. Trebuie să mâncăm cel puţin 12 boabe de strugure, câte una pentru fiecare lună a anului, sau boabe de rodie. Tot pentru belşug, prima persoană care ne trece pragul casei trebuie să fie bărbat, de preferinţă brunet, fiindcă roşcaţii şi blonzii aduc ghinion, iar femeile la fel. Cu pâine şi sare, chiar cu o creangă de vâsc, acesta va fi, cu siguranţă, binevenit în casele noastre după miezul nopţii.
De altfel, vâscul, atârnat deasupra casei, simbolizează noroc, bunăstare şi fericire, sărutul sub „creanga de aur” fiind dragostea pentru celălalt, sentimentele care exprimă evoluţia relaţiilor noastre cu cei apropiaţi în anul următor. Pentru un an luminos, trebuie lăsată să ardă o lumânare până dimineaţa sau o lampă, iar uşile să fie larg deschise, pentru a lăsa anul cel vechi să iasă, iar cel nou să intre. Să nu uităm elementul roşu aducător de noroc pe care trebuie să-l avem asupra noastră, o bluză, o şosetă, o rochie sau un accesoriu, iar pe 1 ianuarie să purtăm haine noi, să ne înnoim ca anul care tocmai începe. Nu este însă bine să atârnăm dinainte noul calendar, fiindcă aduce ghinion şi nici să adunăm orezul sau grâul de la sorcovit, pentru a nu atrage sărăcirea sau îndatorarea. Nu este bine să dăm bani în prima zi a anului, nici măcar gunoiul să-l aruncăm, cum nu este de dorit să dormim de Sf. Vasile, chiar dacă suntem obosiţi după petrecerea de Revelion, pentru că vom dormi tot anul sau vom fi leneşi. Potrivit altei superstiţii ce ţine de masa de Anul Nou, e preferabil peştele unei aripioare sau pulpe de pui, pentru a înnota ca peştele în apă printre problemele noului an. Găina risipeşte norocul scormonind şi împrăştiind pământul în toate direcţiile. Minţile tari vor nesocoti, desigur, aceste superstiţii, dar ca neam, să nu uităm că românii au fost dintotdeauna superstiţioşi.

(Alexandra Gorghiu).