[AUDIO] Credincioşii ortodocşi şi catolici sărbătoresc Naşterea Maicii Domnului. Peste 2 milioane de români îşi serbează astăzi onomastica

Naşterea Maicii Domnului, cunoscută ca “Sfânta Maria Mică”, marchează hotarul astronomic dintre vară şi toamnă. De asemenea, sărbatoarea anunţă începutul unor activităţi specifice, precum culegerea unor plante şi fructe tămăduitoare, bătutul nucilor, culesul viilor, semănatul grâului, orzului şi secarei de toamnă. Potrivit tradiţiei populare, la sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, ca de altfel la orice mare sărbătoare, nu se fac treburi gospodăreşti, nu se spală rufe, nu se face curăţenie în casă, ca să nu se atragă răul. În popor se spune că în această zi vor fi ascultate mai ales rugăciunile femeilor care vor să aibă copii, dar şi ale celor însărcinate, pe care Maica Domnului le va ajuta să aibă o naştere uşoară. Şi cei care vor să se căsătorească se pot ruga în această zi Maicii Domnului, ca să-şi găsească perechea potrivită. În această zi, credincioşii ţin candelele aprinse în dreptul icoanei Fecioarei Maria şi împart din fructele toamnei pentru morţi. De ziua Naşterii Maicii Domnului, preoţii şi credincioşii din toate bisericile din Patriarhia Română se vor ruga pentru pace în lume, întrucât tot mai multe sunt zonele de conflicţ a spus patriarhul Daniel într-un mesaj adresat tinerilor ortodocşi.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 8 septembrie 2021, 00:50 / actualizat: 8 septembrie 2021, 4:06

Întreaga creştinătate celebrează marţi, 8 septembrie Naşterea Maicii Domnului, prima mare sărbătoare importantă din cursul Noului An Bisericesc, care a început la data de întâi septembrie. Prăznuirea Naşterii Fecioarei Maria este cunoscută în tradiţia populară ca Sânta Măria Mică şi marchează hotarul dintre vară şi toamnă. Este cunoscută ca o zi în care sunt ascultate rugăciunile femeilor ce vor să aibă copii.

Despre simbolistica acestei zile, părintele Petru Berbentia din Reşiţa:

Naşterea Maicii Domnului, cunoscută ca “Sfânta Maria Mică”, marchează hotarul astronomic dintre vară şi toamnă. De asemenea, sărbatoarea anunţă începutul unor activităţi specifice, precum culegerea unor plante şi fructe tămăduitoare, bătutul nucilor, culesul viilor, semănatul grâului, orzului şi secarei de toamnă. Potrivit tradiţiei populare, la sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, ca de altfel la orice mare sărbătoare, nu se fac treburi gospodăreşti, nu se spală rufe, nu se face curăţenie în casă, ca să nu se atragă răul. În popor se spune că în această zi vor fi ascultate mai ales rugăciunile femeilor care vor să aibă copii, dar şi ale celor însărcinate, pe care Maica Domnului le va ajuta să aibă o naştere uşoară. Şi cei care vor să se căsătorească se pot ruga în această zi Maicii Domnului, ca să-şi găsească perechea potrivită. În această zi, credincioşii ţin candelele aprinse în dreptul icoanei Fecioarei Maria şi împart din fructele toamnei pentru morţi. De ziua Naşterii Maicii Domnului, preoţii şi credincioşii din toate bisericile din Patriarhia Română se vor ruga pentru pace în lume, întrucât tot mai multe sunt zonele de conflicţ a spus patriarhul Daniel într-un mesaj adresat tinerilor ortodocşi.

Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu.

Peste 2,2 milioane de români îşi serbează miercuri, 8 septembrie, de praznicul Naşterii Sfintei Fecioare Maria, onomastica. Potrivit statisticilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, dintre românii care poartă numele Maria sau derivate ale acestuia, peste 1.800.000 sunt femei şi aproximativ 400.000, bărbaţi. Femeile care îşi sărbătoresc ziua se numesc: Maria, Mariana, Marinela, Mioara, Marina, Marilena, Mărioara, Măriuca şi Maria. De Sfânta Maria Mică îşi serbează onomastica şi cei care au fost botezaţi Marian, Marilen, Mario, Marin şi Marinică. Cu prilejul praznicului, numeroase biserici şi mănăstiri din judeţ îşi sărbătoresc hramul.

Sursa foto: tecuceni.ro