A încetat din viaţă Costică Ştefănescu, căpitanul „Craiovei Maxima” şi al Naţionalei României

Fostul fotbalist Costică Ştefănescu (foto stânga) a murit, marţi, după ce s-a aruncat de la etajul cinci al Spitalului Militar.
Apelul la 112 a fost primit la ora 18,15.
La faţa locului s-au deplasat poliţiştii Secţiei 20, dar şi o echipă a Serviciului Omoruri din Poliţia Capitalei. Trupul lui Costică Ştefănescu urmează a fi ridicat şi dus la INML. Parchetul Militar va prelua acest caz.

Articol editat de Daniel Babun, 20 august 2013, 20:29

Costică Ştefănescu avea 62 de ani şi suferea de o boală incurabilă, fiind internat de mai mult timp la Spitalul Militar. Fostul căpitan al  echipei Universitatea Craiova avea 62 de ani şi suferea de o boală incurabilă, fiind internat de mai mult timp la Spitalul Militar.
Fostul căpitan al Craiovei Maxima şi al echipei naţionale, Costică Ştefănescu (62 de ani), supranumit „ministrul Apărării”, s-a născut la 26 martie 1951, la Bucureşti, şi şi-a început cariera de fotbalist la Steaua, unde şi-a făcut junioratul în perioada 1965-1969.

El a debutat în prima divizie la Steaua în 1969, echipă pentru care a evoluat până în 1973, apoi s-a transferat la Universitatea Craiova, unde a cunoscut cele mai mari performanţe, ca fundaş central şi libero.

Pentru gruparea olteană, Ştefănescu a evoluat timp de 13 sezoane şi a ajuns până în semifinalele Cupei UEFA în 1983, fiind căpitanul „leilor”, dar şi în sferturile Cupei Campionilor Europeni, în 1982.

În 1986, Costică Ştefănescu s-a transferat la FC Braşov, la gruparea aredeleană încheindu-şi cariera în 1988.

În prima divizie a evoluat de 490 de ori, fiind pe locul doi într-un clasament „all-time”, după Ionel Dănciulescu. El a deţinut recordul de prezenţe în prima divizie până în octombrie 2012, când a fost depăşit de Dănciulescu.

Ca jucător, Costică Ştefănescu a câştigat de trei ori Cupa României cu Steaua (1969, 1970, 1971), de patru ori cu Universitatea Craiova (1977, 1978, 1981 şi 1983) şi a cucerit trei titluri de campion al României cu gruparea olteană (1974, 1980 şi 1981).

Pentru prima reprezentativă, Ştefănescu a evoluat de 66 de ori în perioada 1977-1985, fiind căpitanul echipei naţionale la turneul final al Campionatului European din 1984.

În cariera de antrenor, Costică Ştefănescu a lucrat la echipele FC Braşov, Steaua, Al Wakrah, FCM Bacău, FC Timişoara, Astra Ploieşti, Hapoel Holon, Al Shola, Al Jaish, Universitatea Craiova, Al Wahda, SC Najran, Al Tadamon şi a fost secundul lui Anghel Iordănescu la echipa naţională în perioada 1994-1998.

Sorin Cârţu, fost fotbalist al Universităţii Craiova, s-a arătat şocat de sinuciderea lui Ştefănescu: ‘Ştiam ca este într-o situaţie foarte gravă, că e bolnav. Am rămas mut când am auzit. A fost un om foarte tare, dar nu a mai putut suporta durerea, avea o boală cumplită”.

Alexandru Boc, fost coleg cu Ştefănescu la Universitatea, a spus la Digi Sport despre căpitanul Craiovei Maxima că ‘ultima soţie n-a fost alături de el, nu l-a îmbărbătat şi asta l-a afectat şi mai tare. În schimb, prietenii au fost mereu aproape de el. A fost un bărbat adevărat, probabil că s-a uitat în oglindă şi s-a întrebat: ‘de ce să mai trăiesc? Pentru ce să mai trăiesc?’ Este o afirmaţie dură, dar eu îl cunosc cum era. Înainte să moară avea 35 de kilograme. Costică Ştefănescu a murit pentru că n-a mai suportat să se vadă aşa, n-a mai suportat să treacă prin asemenea chinuri’.

Un alt fost mare fotbalist al Craiovei, Ion Geolgău, a afirmat la sport.ro: ”Îmi pare rău, dar nu mă aşteptam. Ştiam că e o boală cu care te lupţi până în ultima clipă. Vom vedea acum în următoarele zile unde va fi înmormântat. Dumnezeu să-l ierte!”.

Federaţia Română de Fotbal îşi exprimă regretul faţă de decesul fostului mare fotbalist Costică Ştefănescu, într-un comunicat dat publicităţii pe site-ul oficial al forului naţional.

”Federaţia Română de Fotbal anunţă cu regret şi durere dispariţia dintre noi a unuia dintre cei mai mari fotbalişti din istoria fotbalului românesc, Costică Ştefănescu. La doar 62 de ani, fostul căpitan al echipei noastre naţionale a anilor 80 lasă în urmă o cariera prodigioasă şi cifre pe măsura”, se arată în comunicat.