Motto: „Nu luăm cu noi nici o avuţie. Ceea ce ne rămâne moştenire este numai ceea ce am dat.” Florin Piersic

La bine sau la greu, românilor le-au fost aproape Artiștii, cei cărora le-au închinat cele mai frumoase sentimente, alături de care au ironizat , până în anul 1989, regimul și, împreună cu ei au trecut prin tranziția de după 1990… Artiștii au rămas întotdeauna de partea bună a baricadei, au dat din sufletul lor puterea de a zâmbi și de a spera spectatorilor…

Unul dintre marii artiști români de teatru și film este și aniversatul zilei, Florin Piersic, intrat în cel de-al 85-lea an al vieții sale… aparent un spirit vesel și conciliant, Florin Piersic este un uriaș în al cărui zâmbet se metamofozează toate stările sufletești de la durere la veselie, de la însingurare la poftă de viață, un artist care a valorificat cu inteligență și seriozitate harul primit de la Dumnezeu.

Artistul s-a născut la 27 ianuarie 1936, la Cluj-Napoca, din părinți bucovineni – mama sa fiind originară din Valea Seacă, iar tatăl, Ştefan Piersic, medic veterinar de profesie, fiind originar din Corlata.

Actorul și-a petrecut copilăria la Corlata, Pojorâta și Cajvana, apoi la Cernăuți, unde tatăl său a obţinut un post în anul 1941 și, ulterior, la Cluj, unde a urmat Liceul de băieți nr. 3, Colegiul Național Emil Racoviță de astăzi.

Florin Piersic s-a înscris apoi la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti azi, UNATC, examenul de admitere fiind susţinut în faţa unei comisii din care făceau parte Marietta Sadova, Ana Barcan, George Vraca şi Costache Antoniu. Deşi a avut parte de dificultăţi în parcurgerea studiilor, Ştefan Piersic fiind deţinut politic, Florin a absolvit Institutul, în anul 1957, avându-i drept colegi de promoţie pe Leopoldina Bălănuţă, Ica Matache, Gheorghe Popovici Poenaru, Anatolie Spânu şi Liviu Crăciun.
În anul 1958, alături de colegii de promoţie, întreprinde un stagiu pe scena teatrului din Piaţa Neamţ, iar în 1959, devine angajat, prin concurs, al Teatrului Naţional din Bucureşti, unde debutează cu rolurile Alexei, din „Tragedia optimistă”, şi cel al lui Richard Dudgeon, în „Discipolul diavolului”.
În acelaşi an, Piersic este remarcat de regizorul francez Louis Daquin, care l-a distribuit în filmul „Ciulinii Bărăganului”, un debut cinematografic plin de succes, urmat, în acelaşi an, de prezenţa în pelicula „O poveste ca-n basme”.Din acel moment, Florin Piersic își începea o carieră artistică de necontestat…

Cred,totuși, că în anul 1965, când regizorul Al. Finţi i-a încredinţat rolul lui Lennie din piesa „Oameni şi şoareci”, Florin Piersic a făcut cel mai mare rol pe care l-a interpretat pe scândura teatrului, un rol de referință pentru  întreaga sa carieră, din păcate prea puțin analizat de critica actuală, fiind vorba de un rol de un tragism și o profunzime greu de imaginat pentru generația tânără.

Tot puțin cunoscută este una dintre poveştile care i-au marcat viaţa lui Florin Piersic, poveste ce a avut loc în timpul Holocaustului. Tatăl său a adăpostit în abatorul pe care îl deţinea şase familii de evrei, timp de şase luni de zile, perioadă în care le-a hrănit şi protejat. Când situaţia le-a permis familiilor să părăsească abatorul, ele s-au dus în Israel şi au sădit un pom în Grădina Ghetsimani pe care au pus o plăcuţă cu inscripţia: „Doctorul Ştefan Piersic, profesorul din Cernăuţi, ne-a salvat viaţa ţinându-ne în casa lui şase luni de zile”.

Tocmai pentru că tatăl său a salvat vieţile atâtor oameni, Florin Piersic a fost chemat în Israel de prim-ministrul Israelului, Beniamin Netaniahu, care i-a oferit medalia onorifică a Israelului şi Ierusalimului.

Din păcate, artistul nu se poate bucura pe deplin de aniversarea sa, fiindcă nemiloasa pandemie este resimțită și de sufletul său, fapt pentru care, generos cum îl știm, a transmis pe pagina sa de socializare un gând de mulțumire, dar și de îmbărbătare către toți admiratorii săi:

SCRISOARE CĂTRE VOI,

„Intrăm într-o săptămână mare pentru mine, Florin. În cateva zile,implinesc marele 85.

Voi stiți că n-am avut niciodată rețineri în a-mi spune vârsta. Sunt actori și mai ales actrițe care parcă sunt născuti pe 29 februarie, așa că înainteaza în vârsta o dată la patru ani.De fapt, dacă mă gândesc bine, acum fiecare an împlinit e o victorie, mai ales dacă este trăit frumos, cu speranță, cu bucurie. O să vedeți și voi când veți ajunge aici, ceea ce vă doresc din toată inima! An de an, televiziunile, presa și mai ales voi, publicul m-ati sărbătorit, m-ati răsfățat, m-ați aplaudat, iar eu am primit o mare de flori, vorbe minunate și toată iubirea voastră, cu recunostiință.În teatru, indiferent ce se întâmplă în viața actorilor de pe scenă, se spune: „Spectacolul trebuie să continue”. Ei trebuie să fie acolo, sa intre în pielea personajelor lor , să vă aducă un zâmbet în suflet, sau o lacrimă în colțul ochiului. Anul ăsta, aveam în plan o altfel de întâlnire, pentru că știți că a devenit aproape o tradiție să imi petrec ziua de naștere pe scenă, cu voi alături . M-am gândit mult la asta. Și acum vine marele „Dar”. Copii, e prea multă tristețe în lume. De curând mi-am pierdut un prieten de o viață, Rocco- Grigore Rusu, care a fost răpus de boala asta blestemată, iar o minunata parteneră a mea, se zbate, acum, între viata si moarte, din acelasi motiv. Vă spun drept: mi se pare cam nepotrivit, să ne ținem de sărbătoriri. Și dacă nu ne vom vedea față în față, fie pe scenă, fie pe micul ecran, asta nu înseamnă că vă iubesc mai puțin. Anul ăsta este anul Vărsătorului, așa că sunt convins că ne așteaptaă lucruri minunate, numai să trecem odată de perioada asta nefericită. VĂ ROG să aveți grijă de voi și de cei din jurul vostru. Fiți buni unii cu alții și la anul, facem o sărbătorire și pentru 85 și pentru 86 la un loc! E o promisiune! Vă pup cu dragoste!Florin

Florin Piersic are o carieră artistică deosebită, greu de enumerat , dar înainte de orice  este un orator nepreţuit şi de cursă lungă, povestind de una, de alta, fără să îţi dai seama cum trece timpul… Tot ce ne dorim este ca timpul să fie cât mai lung și cât mai îngăduitor cu îndrăgitul artist, dar și cu cei dragi inimii sale.

Astăzi, 27 ianuarie, Florin Piersic-senior împlinește 85 de ani!

Să vă fie viața frumoasă ca piersicii în floare, Maestre! La mulți ani !

„Asta vi-i chemarea sfântă de profeți și de artiști? Îngropând vechea durere, cu-al lor cântec să reverse/Peste inimile noastre mângâiere și iubire,/Și cuvântul lor profetic, inspirata lor privire,/Valurile de-ntuneric despicându-le în două,/Splendidă-naintea noastră să ne-arate-o lume nouă.”

Anca Bica Bălălău