Motto: ”De aproape două mii de ani ni se predică să ne iubim, iar noi ne sfâșiem.” Mihai Eminescu

Mihai Eminescu este unul din puţinii Apostoli ai Lui Dumnezeu care se roagă pentru noi în limba română! De 171 de ani, poporul român respiră Eminescu ca pe o rugăciune de împărtăşanie în eternitatea sa…

„Cu Eminescu apare în literatura europeană ultimul mare poet romantic, păstrând în existența și opera sa conturul caracteristic al dramei artiștilor romantici. Năzuind necontenit spre un plan de viață superior etic și artistic, căutând cu patos adevărul și refuzând consecvent compromisul, Eminescu s-a aflat în permanent conflict cu lumea vremii sale din pricina noncomformismului, a sincerității în faptele de viață și a înălțimii de gândire, dublată de o sete de cunoaștere absolută”, este corect să spunem cu Mihai Eminescu – „omul deplin al culturii românești” se naște literatura poetică română sub auspiciile geniului lui și forma limbii naționale, care și-a găsit în poet cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, și va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veșmântului cugetării românești. Pentru că el ne-a ajutat pe toți să ajungem la o înțelegere a ’’Luceafărului’’, la înțelegerea tragică, dar olimpiană a acelui ’’Nu credeam să învăț a muri vreodată’’ după cum susținea Nichita Stănescu.

De aceea, ziua de 15 ianuarie, aleasă ca Zi a Culturii Naţionale, reprezintă data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).

Camera Deputaţilor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege, prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Zi a Culturii Naţionale, act normativ ce a întrunit 175 de voturi favorabile, unul împotrivă şi două abţineri.

Proiectul a fost iniţiat de 50 de deputaţi şi senatori şi de Mircea Diaconu, care a semnat această iniţiativă. În expunerea de motive a iniţiatorilor se arată: ”Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional”.

Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie – Ziua Culturii Naţionale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în MO 831 din 13 decembrie 2010.

Şi în alte ţări europene, Ziua Culturii Naţionale omagiază oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte.

Astfel, în Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes.

Şi autorităţile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naştere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naţionale.

La mulți ani, pentru Ziua Culturii Naționale !

Criticul literar, personalitate a culturii românești, Ada D. Cruceanu Chisăliță ne-a mărturisit, în exclusivitate pentru Radio România Reșița:

„Temător vorbind despre Eminescu și cred, în continuare că Eminescu trebuie privit ca un miracol al unei culturi –Cultura Română- care neavând date vizibile ale unei dezvoltări organice, dezvoltă în salt prin el , deopotrivă limba română, limbajul poetic până la apogeu , pune bazele gândirii filosofice , ale gândirii economice, politice și sociale.Dacă Eminescu este văzut ființa deplină a culturii românești este meritoriu pentru un popor să dețină așa ceva și mai meritoriu este să urmeze căile atât cât sunt ele adaptabile la fiecare moment istoric, deschise de un Geniu al culturii sale.Presupun că este deopotrivă și pentru cei care au încercat să-l demoleze și pentru cei care au încercat și suprasolicitat ori supralicitat viziunea asupra Geniului Eminescu , este deopotrivă important în primul rând să-l înțelegem și-n al doilea rând să încercăm să fim pe măsura , dacă nu a limbajului poetic la apogeu , al gândirii în limba română în toate domenile în care suntem în stare să gândim și am demonstrat aceasta prin Eminescu.”

Este greșit dacă spunem că Mihai Eminescu este unul din puţinii apostoli ai Lui Dumnezeu care se roagă pentru noi în limba română?

„Foarte frumos.Poate și singurul sau cel dintâi dintre Apostoli. La mulți ani, pentru Ziua Culturii Naționale !”

Numele lui Mihai Eminescu este legat de Banatul de Munte şi prin primul teatru din ţară , cel de la Oraviţa, ce îi poartă numele.

Acest teatru a găzduit trupa lui Mihail Pascaly, din care făcea parte și Mihai Eminescu ca sufleur, trupă ce  a prezentat două spectacole, în zilele de 1 și 2 septembrie 1868.

Primul patriarh al României, Miron Cristea, plecat din scaunul de Episcop al Caransebeșului, a realizat prima lucrare academică dedicată marelui poet Mihai Eminescu, în anul 1895, pe atunci fiind Elie Cristea, un tânăr doctorand care absolvea studiile de filosofie şi filologie modernă la Budapesta cu o teză intitulată: „Eminescu, viaţa şi opera. Studiu asupra unor creaţii mai noi din literatura română“. În cuprinsul ei a fost numit pentru prima dată „Luceafărul poeziei româneşti“.

Lui Mihai Eminescu nu-i datorăm doar o zi, nu-i datorăm doar o blândă închinare şi nu ne putem permite să-l imaginăm doar ca pe un nume… Întreaga sa Creaţie este miezul ADN-ului nostru de români, dar şi de cetăţeni ai universalităţii care-şi măsoară veşnicia şi prin venele culturii româneşti.

Ultima poezie scrisă de Mihai Eminescu – „Stelele-n cer” (15 iunie 1889)

Versurile au fost găsite în buzunarul halatului de spital cu care era îmbrăcat atunci când şi-a găsit sfârşitul…

Stelele-n cer

Deasupra mărilor

Ard depărtărilor

Până ce pier.

După un semn

Clătind catargele

Tremură largile

Vase de lemn:

Nişte cetăţi

Veghind întinsele

Si necuprinsele

Singurătăţi.

Orice noroc

Şi’ntinde-aripele

Gonit de clipele

Stării pe loc.

Până nu mor,

Pleacă-te îngere

La trista-mi plângere

Plină de-amor.

Nu e păcat?

Ca să se lepede

Clipa cea repede

Ce ni s-a dat?

Pe lângă „Stelele-n cer”, în același buzunar a fost găsită și poezia „Viața”, publicate ambele în „Fântâna Blandusiei” din 1 august 1889.

Așa cum am mai afirmat-o, Mihai Eminescu este unul din puţinii Apostoli ai Lui Dumnezeu care se roagă pentru noi în limba română!

Pe plan naţional, pe lângă multe alte acţiuni dedicate Zilei Culturii Naționale, aleasă semnificativ în ziua în care s-a născut poetul național Mihai Eminescu, se continuă iniţiativa începută în 2020, iar la ora 18.00, în mai multe orașe din țară va fi aprinsă „Flacăra Culturii”, în mod simbolic, prin proiecții luminoase pe clădiri de importanță locală și națională.

AICI  găsiți și o parte din activitățile care se vor desfășura în această zi în mai multe orașe și instituții din țară, anunţă Ministerul Culturii.

La mulți ani, culturii române!

Epilog: „Ca să-ţi dai seama de nivelul culturii generale al unei naţii, trebuie să vezi ce idoli are”.Mihai Eminescu

Anca Bica Bălălău

Nota Redacţiei:

„Eu rămân ce-am fost: romantic“mărturisea Mihai Eminescu … unul din puţinii Apostoli ai Lui Dumnezeu care se roagă pentru noi în limba română! De 171 de ani, poporul român respiră Eminescu ca pe o rugăciune de împărtăşanie în eternitatea sa… De aceea ,astăzi, de Ziua Culturii Române vom avea o ediţie specială a emisiunii Romantica, interactivă , unde vă aştept de la ora 21 să sunaţi la numerele de telefon 0255.20.60.61 sau 0255.20.60.62 şi să ne spuneţi câteva versuri din creaţia eminesciană.Veţi  fi răsplătiţi cu o melodie de muzică uşoară românească!

Rămâneţi pe https://www.radioresita.ro/

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.