UPDATE:
Presedintele Klaus Iohanniş însotit de premierul Ludovic Orban, ministrul industriilor, Virgil Popescu şi ministrul de interne Ion Marcel Vela au vizitat sîmbătă staţia de comprimare gaze naturale de la Jupa, în contextul finalizării lucrarilor din faza I la gazoductul BRUA. Proiectul asigura capacitati de transport bidirecţional de 1,5 miliarde de metri cubi pe an în/din direcţia Bulgaria, şi 4,4 miliarde de metri cubi pe an în/din direcţia Ungaria.
Scopul staţiei de la Jupa este comprimarea gazelor din conductele magistrale la care este conectată, în vederea compensării pierderilor de presiune care sînt inerente procesului de transport al gazelor naturale. Staţia este bidirecţională; ea poate comprima gaze atît din direcţia Bibeşti către direcţia Ungaria, cît şi din direcţia Ungaria către direcţia Bibeşti.
Proiectul BRUA Faza 1 constă în realizarea mai multor obiective, precum o conductă între Podişor – Recaş în lungime de 479 km si 3 staţii de comprimare gaze naturale (STC Podişor, STC Bibeşti şi STC Jupa), fiecare staţie fiind echipată cu doua agregate de comprimare.
Cu acest prilej, Preşedintele Klaus Iohannis a felicitat Compania Transgaz pentru finalizarea primei faze a ceea ce a numit ”cel mai ambiţios proiect din domeniul energiei, gazoductul BRUA”. apreciind ca România îşi dovedeşte capacitatea de a valorifica în mod corect poziţia geo-strategică, mixul energetic diversificat şi resursa umană calificată.
El a menţionat şi gazoductul Ungheni – Chişinău, obiectiv strategic pentru România şi Republica Moldova.
„Iată că România îşi dovedeşte capacitatea de a valorifica în mod corect poziţia geo-strategica, mixul energetic diversificat si resursa umana calificata”, a afirmat preşedintele .
Acesta a precizat că prin interconectarea BRUA şi prin realizarea exploatărilor din Marea Neagra, România îşi consolidează poziţia pe piaţa energiei.
„Dezvoltarea sistemului national de transport de gaze pe coridorul BRUA este o etapa esentiala a întariri securitatii energetice, atît a tarii noastre cît si a Uniunii Europene, dar si a securitatii energetice în regiunea Marii Negre. Astfel, prin interconectarea BRUA pe coridorul vertical, prin materializarile exploatarilor offshore din Marea Neagra, care speram sa debuteze cît mai curând, România are atuuri veritabile pentru a deveni un important jucator în regiune pe piata gazelor. Am convingerea fermă că fondurile investite în infrastructura de transport de gaze vor genera mai mult decît o poziţionare competitivă a României pe pietele de profil sau o reafirmare a credibilitatii tarii noastre ca partener etalon pentru cresterea securităţii energetice în întreaga regiune” a declarat preşedintele.
Acesta a precizat că aprovizionarea cu gaze din surse noi va satisface, pe de o parte, cererea pietei interne dar va duce si la „un nivel sporit de predictibilitate si securitate în aprovizionare” pentru consumatorii români.
Preşedintele a mai spus ca încurajeaza investitiile în capacitati de transport pentru hidrogen, pe care l-a denumit „combustibilul viitorului”, în contextul Green Deal.
La rîndul sau, premierul Ludovic Orban anunţa că România şi-a respectat obligaţiile în ceea ce priveşte investiţiile în gazoductul BRUA (Bulgaria – România – Ungaria – Austria) si ca se lucreaza la realizarea altor magistrale de transport gaze naturale. „Peste tot aproape se construiesc astfel de tronsoane de magistrale care au rolul de a permite accesul la aceasta resursa de care dispune România pentru cît mai mulţi români. Gazul românesc trebuie să ajungă în casele românilor şi trebuie să crească calitatea vieţii pentru fiecare dintre români si noi garantam lucrul asta”, a declarat premierul.
„Noi ne-am îndeplinit obligatiile asumate fata de partenerii europeni. Pentru finalizarea BRUA mai sînt necesare si cîteva lucruri care nu depind de noi, ci depind de partenerii bulgari si de partenerii ungari. Si sîntem încredintati ca, pîna la urma, o politica care este stabilita la nivel european va fi pusa în practica de toti partenerii nostri de la nivel european”, a afirmat Ludovic Orban.
Proiectul a beneficiat de finanţare nerambursabila 180 de mil de euro din cadrul Connectig Europe Facilities
Acesta a mai mentionat alte proiecte foarte importante dezvoltate de Transgaz. Astfel primul obiectiv de investitii pe care compania româneasca de transport de gaze îl va realiza în perioada următoare va fi conectarea gazoductului BRUA de zăcămintele de gaz din Marea Neagra prin intermediului gazoductului Podişor – Tuzla.
Orban a precizat că se lucrează la realizarea multor magistrale de gaz natural, dînd ca exemplu conductei Jupa – Caransebeş – Herculane – Orşova – Prunişor, pentru care se va realiza studiul de fezabilitate şi care va permite accesul la gaz natural al multor locuitori din Mehedinţi şi Caraş Severin.
„Gazul românesc trebuie sa ajunga în casele românilor si trebuie sa creasca calitatea vietii pentru fiecare dintre români si noi garantam lucrul asta pentru ca, în afara de investitiile Transgaz, deja am alocat peste un miliard de euro – 234 de mil de euro din actualul exercitiu financiar si 800 de milioane de euro din viitorul exercitiu financiar – pentru înfiintarea de distributii de gaz în localitatile care nu beneficiaza de conectare la reteaua de gaz” a declarat premierul.
El a subliniat investitiile în producere în sistem de cogenerare a energiei electrice si termice.
Președintele României, Klaus Iohannis, alături de primul ministru, Ludovic Orban și ministrul industriilor, Virgil Popescu, efectuează astăzi, o vizită de lucru la stația de comprimare a gazelor naturale de la Jupa, aflată pe coridorul BRUA, în contextul finalizării lucrărilor la Faza I a gazoductului.
În jurul orei 12:00, delegația oficială va avea o întrevedere cu conducerea Companiei Transgaz și va vizita stația de comprimare de lîngă Caransebeș. Scopul stației de la Jupa este comprimarea gazelor din conductele magistrale la care este conectată, în vederea compensarii pierderilor de presiune care sînt inerente procesului de transport al gazelor naturale. Stația este bidirecțională; ea poate comprima gaze atît din direcția Bibești către direcția Ungaria, cît și din direcția Ungaria către direcția Bibești.
Proiectul BRUA a constat în construirea unei conducte noi de transport gaze care va conecta Nodul Tehnologic Podişor cu Staţia de Măsurare Gaze Horia pe direcţia Podişor-Corbu-Hurezani-Haţeg-Recaş-Horia. Prin exploatarea acesteia, România speră să devină furnizor de securitate regională.
Proiectul BRUA – Faza 1 a presupus construcţia conductei de transport gaze naturale Podisor-Recaş în lungime de 479 km, dintre care 58,80 km în judetul Caraş-Severin, unde traversează unităţile administrativ-teritoriale Băuţar, Marga, Zăvoi, Oţelu Roşu, Glimboca, Obreja, Caransebeş, Constantin Daicoviciu şi Sacu.
De-a lungul traseului conductei sînt amplasate 38 robinete de secţionare, precum şi 18 staţii de protecţie catodică. Acest proiect beneficiază de o finanţare europeană nerambursabilă prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Faciliy – CEF) de cca. 179,32 milioane euro şi trebuia să se finalizeze, conform acordului de finanţare, pînă la 31 decembrie 2019. Cu toate acestea, finalizarea Fazei I a întîrtziat un an!
În cadrul proiectului BRUA-Faza 1, investiţie de aproximativ 560 milioane de euro, s-au desfăşurat lucrări pe teritoriul a 11 judeţe din ţară. Noul gazoduct are o lungime totală de 550 km şi o capacitate maximă de 1,5 miliarde de mc/ anual spre Bulgaria şi 4,4 miliarde de mc/ anual spre Ungaria.
Acest nou coridor vizează diversificarea rutelor de transport gaze naturale din regiunea Mării Caspice înspre Europa Centrală, valorificarea unor noi surse de gaze naturale în perimetrele offshore din Marea Neagră, precum şi valorificarea volumelor de gaze naturale aferente acestor surse pe piaţa românească şi europeană şi posibilitatea curgerii fizice bidirecţionale permanente pe interconectările cu Bulgaria şi Ungaria.
BRUA, faza 2, constă într-o conductă de 50 km, de la Recaș la Horia, pentru a se interconecta cu Ungaria. Termenul de finalizare este 2022, costurile fiind estimate la 68,8 milioane de euro. Scopul proiectului este asigurarea unei capacităţi de transport gaze naturale spre Ungaria de 4,4 mld.mc/an, respectiv de 1,5 mld.mc/an spre Bulgaria.
Statul român, prin Ministerul Economiei, deţine 58,5% din acţiunile Transgaz, iar restul sînt tranzacţionate pe bursă.
O analiză Reuters arată însă că, fără deblocarea proiectului de extragere a gazelor din Marea Neagră, gazoductul BRUA nu va avea ce să transporte.
