Municipiul Reşiţa, reşedinţa judeţului Caraş-Severin, este amplasat în sud-vestul României, în partea de nord-vest a judeţului, pe cursul mijlociu al râului Bârzava, într-o zonă geografică de un pitoresc deosebit şi cu obiective turistice atrăgătoare. Reşiţa este cel mai vechi centru siderurgic al României şi una din cele mai importante cetăţi industriale din sud-estul Europei.

Reşiţa a fost considerat mult timp ca fiind al doilea centru siderurgic al României. Industria siderurgică în fontă, oţel, laminate, a construcţiilor de maşini (electrice şi diesel, utilaj petrolier, siderurgic şi chimic, material rulant), chimică (chimizarea lemnului, cocs). Are o populaţie de 83,985 locuitori (la nivelul anului 2004). Este un important centru industrial în prelucrarea oţelului şi construcţia de maşini.

Istoric, localitatea este atestată din secolul al XV-lea cu numele de Rechyoka şi Rechycha. Cercetările arheologice au descoperit în acest spaţiu urme de locuire din perioada neolitică, dacică şi romană. Este menţionată în 1673 cu numele Reszinitza, ai cărei locuitori plăteau impozite către paşalâcul Timişoarei, iar în anii 1690 – 1700, izvoarele o amintesc ca depinzând de Districtul Bocşei împreună cu alte localităţi din Valea Bârzavei.

Conscripţia din 1717 o menţionează cu numele Retziza, având 62 gospodării impuse de către stăpânirea austriacă nou instaurată aici. Ea devine din 3 iulie 1771 locul de întemeiere a celui mai vechi şi important centru metalurgic de pe continentul european. Odată cu naşterea uzinelor, se pun bazele Reşiţei industriale. Iniţial, au existat doua sate apropiate – Reşiţa Romana (Reschiza Kamerală sau Olah Resitza) şi Reşiţa Montana (Eisenwerk Reschitza, Nemet Reschitza sau Resiczbanya). Uzinele au fost amplasate în Reşiţa Montana, locuită la început de cărbunari români. Mai târziu, în 1776, au fost colonizate 70 de familii germane originare din Stiria, Carinthia şi Austria de Sus, iar intre 1782 – 1787 cu familii germane din regiunea Rinului. Între anii 1910 – 1925 , Reşiţa a avut statutul unei comune rurale, iar din 1925 a fost declarată oraş, consecinţă a recunoaşterii dimensiunii sale de puternic centru al marii industrii siderurgice şi constructoare de maşini din România modernă. Din 1968, prin Legea nr. 2 privind organizarea administrativă a teritoriului i s-a oferit gradul de municipiu, reşedinţă a judeţului Caraş-Severin.

Pentru conservarea istoriei acestor locuri, preşedintele Forumului Democratic al Germanlor din judeţ, cărturarul Erwin Josef Ţigla continuă seria manifestărilor:

„În data de 3 iulie a.c. se împlineau 249 de ani de industrie reșițeană (1771 – 2020). În preambulul aniversării, anul viitor, a 250 de ani de la sfințirea, prin preotul Michael Grosdich din Carașova, și apoi aprinderea primelor două cuptoare înalte ale Reșiței, „Josephus” și „Franziskus”, Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au lansat invitația celor care iubesc istoria Reșiței de a participa la un concurs online.

În perioada 22 mai – 1 iulie, în fiecare vineri și miercuri, a apărut în spațiul online câte un set de 5 întrebări cu mai multe variante de răspuns, la care au fost invitați să răspundă iubitorii municipiului nostru, ai istoriei acestuia. Întrebările au fost formulate de prof. univ. dr. Gheorghe Popovici, un împătimit al locurilor noastre. Pentru fiecare răspuns pozitiv trimis, s-a calculat câte un punct. În cadrul manifestărilor prilejuite de împlinirea celor 249 de ani, desfășurate în curtea Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” (3 iulie 2020), au fost anunțați de către prorectorul Universității „Eftimie Murgu” din Reșița, conf. dr. ing. Cristian Paul Chioncel, câștigătorii concursului online. Dintre cele 166 de adrese de mail de pe care au fost trimise răspunsuri, 25 de participanți au acumulat cele mai multe puncte la răspunsurile trimise.

Proiectul online se va relua în această toamnă. Astfel, în luna septembrie 2020, vom continua cu un set de 60 de întrebări, de data aceasta în colaborare și cu Muzeul Cineastului Amator, prin custodele acestuia, Andrei Bălbărău, cu sprijinul prof. univ. dr. Gheorghe Popovici. Timp de 6 săptămâni (2 septembrie – 9 octombrie 2020) vom pune la dispoziție online câte 5 fotografii din Reșița și împrejurimi, cu cinci posibile răspunsuri de identificare. Astfel, vom avea și 30 de fotografii emblematice și o scurtă istorie a lor, promovând imaginea municipiului și a împrejurimilor sale.

În perioada 4 noiembrie – 11 decembrie 2020 vom continua cu un set de întrebări privind strict literatura și arta plastică a Reșiței, printr-o colaborare cu dr. Ada Cruceanu-Chisăliță, cu un total de 12 seturi – 60 de întrebări. În perioada 1 februarie – 18 martie 2021 vom continua cu un ultim set, de 70 de întrebări privind istoria și mediul înconjurător al Reșiței, exact cum a fost realizat acest prim set, cu sprijinul prof. univ. dr. Gheorghe Popovici.

Întrebările vor fi încărcate, ca și în etapa I a concursului, pe platforma online a Universității precum și pe paginile de Facebook ale Bibliotecii Județene și ale Forumului German din Reșița.

  Vă invităm și vă așteptăm să participați!„

Aşadar, povestea merge mai departe în oraşul de pe Bârzava!

Anca Bica Bălălău