[VIDEO] Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș: Expoziție online de Ii din Banat

Ziua Universală a Iei este marcată de Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş printr-o expoziţie online.

Articol editat de Valentina Adam, 24 iunie 2020, 09:41

Expoziţia prezintă 18 dintre sutele de ii aflate în patrimoniul muzeului, considerate de specialiştii instituţiei ca fiind cele mai reprezentative. Cămăşile tradiţionale provin din Valea Timişului, Valea Bistrei, Valea Almăjului şi Clisura Dunării.

Cea mai importantă piesă a costumului tradiţional feminin din România a fascinat deopotrivă pictori, fotografi, feţe regale şi designeri de renume internaţional. Toţi aceştia s-au inspirat, au promovat şi s-au lăsat vrăjiţi de ie sau „cămaşa cu altiţă” (chenar), aşa cum mai este ea cunoscută.

Regina Maria a României, o englezoaică de o frumuseţe clasică, nepoată a Reginei Victoria a Marii Britanii, adora costumul popular românesc pe care nu ezita să-l îmbrace şi în care s-a lăsat fotografiată de nenumărate ori. Şi nu numai ea:toate reginele României, dar şi aristocraţia feminină a timpului au adoptat acest tip de îmbrăcăminte, poate şi cu intenţia mai mult sau mai puţin ascunsă de a se face plăcute de mulţime.

Ia este, în fapţ o cămaşă tradiţională românească de sărbătoare, confecţionată din pânză albă, bumbac, in sau borangic şi împodobită cu mărgele şi broderii la mâneci şi la gât. Cum spuneam, croiala este relativ simplă:un dreptunghi de pânză, tăiat rotund în jurul gâtului şi întărit cu şnur răsucit. Mânecile sunţ de cele mai multe ori, încreţite atât la umeri, cât şi la încheieturile mâinilor. Este un tip de cămaşă scurtă până la talie, spre deosebire de cămaşa anterioară, mai veche, ce îmbrăca întregul corp şi se purta dedesubtul hainelor pentru a apăra corpul de „vrăji şi pericole”. Tehnica decorării iei s-a transmis de la mamă la fiică, fapt care a conservat tradiţia şi gustul de la o generaţie la alta.

Carmen Senco

foto Historia.ro