[FOTO-AUDIO] Reşiţa premiată la Concursul Internațional de Arte Plastice ”Martha Bibescu” prin artistul plastic Maia Truţulescu,cel mai tânăr laureat al evenimentului!

Motto: „Geniul este o lungă adolescenţă“. Martha Bibescu

Articol editat de Radio Resita, 12 august 2020, 15:24 / actualizat: 15 august 2020, 8:43

Oraşul de pe Bârzava se bucură de apreciere la Concursul Martha Bibescu, aflat la prima ediţie ţi al cărui partener este şi Radio România prin Radio România Cultural!

Cu acest prilej îi vom cunoaşte cunoște pe cei mai valoroși tineri care au participat atât la concursul de literatură, cât și la cel de arte plastice.

Prima expozție a laureaților Concursului Martha Bibescu, va fi vernisată cu această ocazie și va cuprinde lucrări semnate participanti.

Lucrările vor putea fi admirate în Galeria „Ghețărie” până pe 30 august 2020.

Concursurile Martha Bibescu s-au organizat în colaborare cu Asociația „Pro Valores”, exclusiv on-line, în perioada aprilie – iunie 2020, iar participanții au avut vârste de maxim 25 de ani.

Festivitatea de premiere organizata de Centrul Cultural Palatele Brâncovenești  va avea loc sâmbătă 15 august 2020, de la ora 16.

Dintre cei 96 de tineri artiști plastici participanți, cu vârste de până la 25 de ani, au fost selectați pentru premii și pentru expoziția propriu-zisă, ce va avea loc cu ocazia Mogoșoaia ClasicFest 2020, de la Palatul Mogoșoaia, doar 10 artiști.

Printre acești tineri se află și Maia Truțulescu, cel mai tânăr laureat al concursului, care a obținut locul III, participând astfel la expoziția restrânsă ce se va organiza în spațiile încărcate de frumos și de istorie ale Palatului Mogoșoaia.

Lucrarea selectată ”Sunetele sufletului”, o lucrare realizată în culori acrile pe pânză, de 1m./2m., face parte din seria de lucrări cuprinse în expoziția personală ”Sound of Soul”, care a fost vernisată atât la București cât și la Timișoara.

Despre Maia Truţulescu  cu dragoste, aş putea scrie titlul unei file de suflet…

Copilul acesta creşte prin culoare şi o data cu ea cresc şi visele noastre, încât ne legăm de cerul copilăriei cu mireasma bucuriei de a dărui năstruşnic şi binecuvântat un nou orizont cultural Reşiţei şi României.

Prietena radioului reşiţean, Maia Ioana Truţulescu , ne-a obişnuit să fie o parte importantă din CV-ul cultural al urbei pentru că „Arta își înalță capul atunci când crezurile se moleșesc”, după cum susținea Friedrich Nietzsche.

Aflată în primul anotimp al vieţii, Maia Ioana Truţulescu a devenit cunoscută pe plan naţional şi internaţional prin lucrările sale expuse în cele mai importante galerii de artă.

Din juriul acestui concurs au făctut parte pictori, istorici și critici de artă, curatori și profesori universitari la Univertitatea Națională de Artă din București.

Cu puțin timp înainte de aflarea acestei extraordinare vești, a mai adăugat la capitolul expoziții colective o participare. O expoziție de artă intercontinentală ”Planeta noastră, casa noastră” organizată de Fundația ”Inter-Art”, un proiect dedicat celei de-a 75-a aniversare a Națiunilor Unite, sărbătorită în 2020. Expoziția cuprinde 121 de participanți, din 30 ţări.

Pentru Maia aceste participări și prezențe în expozițiile de mai sus, sunt într-un fel o încununare a muncii ei de până acum, lucru care nu are decât să-i îmbogățească portofoliul și profilul artistic.

Maia Ioana Truțulescu este un artist care înobilează viaţa Cetăţii, iar prin vârsta, educația și harul său demonstrează că un copil reprezintă punctul de vedere al lui Dumnezeu potrivit căruia într-o viață fără artă, cruzimea realității ar face lumea de nesuportat. Sensul existenței și datoria fiecărui om este Creația. Dacă aș putea întregi acest Laudatio, cred că doar parafrazând-o pe Maica Tereza: Copilul Artist Maia Truțulescu este un creion în mâna lui Dumnezeu care desenează o scrisoare de dragoste lumii, iar dacă această lume va deveni mai bună într-o zi este și din „cauza” acestei fetițe care contemplează lumina vieții peste pânza unor aripi de fluturi din care frumosul își face zbor peste timp, cu SPERANŢĂ!

FELICITĂRI, MAIA TRUŢULESCU!

Nota redacţiei:

Martha Bibescu,personalitate marcantă a secolului XX, s-a născut pe 28 ianuarie 1889,în București și a fost fiica lui Ion Lahovary, ministru al României la Paris și ministru de Externe, și a Smarandei (Emma) Mavrocordat. A fost soția prințului George Valentin Bibescu, care era văr primar cu Ana de Noailles și care avea să devină președintele Federației Aeronautice Internaționale. De asemenea, a fost una din primele femei-mason ale României și una dintre cele mai frumoase și cunoscute românce ale începutului de secol XX.

Martha Lahovary făcea parte din cele mai vechi și mai ilustre familii românești de tradiție politică, diplomatică și culturală. Mama sa, Smaranda ( Emma ) Mavrocordat, descinde din ramura moldoveană a domnitorului Constantin Mavrocordat, iar tatăl scriitoarei, Ion N. Lahovari avea să fie de-a lungul anilor ministru al României la Paris, ministru de externe și președinte al Senatului.

Crescută și formată sub semnul acestui impunător arbore genealogic, Martha Bibescu își va împlini educația primită într-o mănăstire din Belgia cu cea specific românească. Prin căsătoria în 1905, cu prințul George Valentin Bibescu, nepot de frate al lui George Bibescu, domnitorul abdicat la 1848, scriitoarea devine astfel prințesa Martha Bibescu, intrând într-o familie princiară, din care mai fac parte Ana-Elisabeta Brâncoveanu, contesa Ana de Noailles și Elena Văcărescu, dar și cu rude franceze în genealogie directă cu familia împăratului Napoleon Bonaparte.

Erudiția sa a ajutat-o să devină romancieră, poetă, memorialistă română și franceză și om politic. S-a distins prin întreaga ei operă ca o prezență de o mare noblețe de spirit.
Conștientă de toate calitățile sale , Martha Bibescu afirma:
„Geniul este o lungă adolescenţă“.

După călătorii prin mai multe țări ale lumii, printre care și Persia, unde prințul George Valentin Bibescu primește o însărcinare diplomatică, Martha Bibescu își publică, la întoarcerea în Franța, prima sa carte: Les Huit Paradis (1908).

Premiat în scurt timp de Academia Franceză, acest volum va deschide seria unei opere impresionante, din care nu vor lipsi romanele de inspirație autobiografică sau istorică, evocări ale unor personalități din trecut sau contemporane, note de călătorie, versuri, poeme în proză, eseuri, cugetări, corespondență, o serie de biografii istorice, semnate, în parte, sub pseudonimul Lucile Decaux.

Din 1955 devine membră a Academiei Regale de limbă și literatură franceză din Bruxelles, în fotoliul pe care îl ocupase contesa Ana de Noailles.

„Admirația mea pentru prințesa Bibescu era definitivă de când îl cunoscusem pe al ei Alexandru Asiatique; dar în intuiția ei de mare poet a reușit să stabilească una dintre cele mai profunde continuități umane“, era admirația unui mare poet Rainer Maria Rilke

Cumnatul său, prințul Antoine Bibescu a fost prietenul din copilărie al prozatorului Marcel Proust, drept pentru care Martha Bibescu l-a întâlnit de foarte multe ori pe Proust. Aceste întâlniri sunt evocate în volumul La bal cu M. Proust în anul 1928.

Este de asemenea autoarea unui jurnal, din care câteva fragmente au fost publicate la fosta editură politică sub titlul Jurnal politic.

„Cunoscută și sub numele de Lucile Decaux, cu care a semnat o serie de biografii istorice, Martha Bibescu a scris aproape patruzeci de cărți, a colaborat la un număr mare de reviste, a răspuns la o serie de 17 emisiuni la Ora Culturii Franceze, a fost membră a Academiei Regale din Bruxelles, în fotoliul pe care-l ocupase contesa de Noailles, a dus o intensă viață literară și mondenă, cucerind prin frumusețea, inteligența și talentul ei numeroase admirații. A păstrat până la urmă nostalgia după porțiunea de nord-est a cimitirului Père-Lachaise din Paris se găsește cavoul familiei Bibescu (no. 6), în care estei Ana, contesa de Noailles «țara sălciilor» și amintirea prieteniilor lăsate în țară“, este mărturisirea plină de admirație a lui Șerban Cioculescu pentru Martha Bibescu.

A plecat într-o altă călătorie spre veşnicie, pe 28 noiembrie 1973, la Paris. Este înmormantată la Castelul Menars de pe Valea Loarei.

AncaBica Bălălău

Sursa foto:Maia Truţulescu