Istoria Jocurilor Olimpice de iarnă: Ediţia a 20-a Torino 2006

Pentru acest drept au mai concurat oraşele Helsinki (Finlanda), Klagenfurt (Austria), Poprad-Tatry (Slovacia), Sion (Elveţia) şi Zakopane (Polonia).

Articol editat de Daniel Babun, 7 februarie 2014, 00:01

Torino este capitala Piemontului, regiune în nord-vestul peninsulei italiene, la graniţa cu Franţa. Oraşul piemontez a primit pe 19 iunie 1999, la Seul, dreptul de organizare a Olimpiadei de iarnă.

Pentru acest drept au mai concurat oraşele Helsinki (Finlanda), Klagenfurt (Austria), Poprad-Tatry (Slovacia), Sion (Elveţia) şi Zakopane (Polonia).

Italia a găzduit pentru a doua oară Olimpiada albă, între 10 şi 26 februarie 2006. Prima dată a făcut-o în 1956, la Cortina d’Ampezzo, staţiunea montană din Munţii Dolomiţi.

Întrecerile celei de-a XX-a Olimpiade de iarnă s-au desfăşurat la Torino şi în alte şase staţiuni din regiunea Piemont – Cesena, Pragelato, Bardonecchia Pinerolo, Sauze d’Oulx şi Sestriere.

Deschiderea oficială a avut loc pe Stadionul Olimpic din Torino şi a fost oficiată de preşedintele Republicii Italiene, Carlo Azeglio Ciampi.

Programul Olimpiadei a cuprins 15 discipline sportive: biatlon, bob, combinata nordică, curling, hochei pe gheaţă, sanie, patinaj artistic, patinaj viteză, short-track, sărituri cu schiurile, skeleton, schi acrobatic, schi alpin, schi fond şi snowboard. Au participat 2.663 de sportivi (1627 bărbaţi, 1006 femei) din 85 de ţări. Debutul jocurilor a avut loc pe o vreme primăvăratică, fapt ce i-a determinat pe organizatori să apeleze la zăpada artificială.

Primele locuri în clasamentul general pe medalii: Germania (29 de medalii, din care 11 de aur); SUA (25 de medalii, din care 9 de aur); Austria (23 de medalii, din care 9 de aur); Rusia (22 de medalii, din care 8 de aur).

Delegaţia României la Jocurilor Olimpice de la Torino a numărat 25 de sportivi, care au concurat la schi alpin, schi fond, biatlon, patinaj artistic, patinaj viteză, short-track, bob şi sanie. Singurii români care au contat în Italia au fost Gheorghe Chiper (locul 14 la patinaj artistic) şi Eva Tofalvi (locul 19 la biatlon, după ce iniţial se clasase pe poziţia 20, dar a urcat în clasament în urma retragerii medaliei de argint rusoaicei Pileva, descalificată pentru doping).

– locul 14 – patinaj artistic: Gheorghe Chiper

– locul 14 – ştafeta feminină de 4×6 km biatlon: Dana Plotogea, Eva Tofalvi, Mihaela Purdea, Alexandra Rusu

– locul 15 – sanie-2: Radu Teodoru, Marian Lăzărescu

– locul 18 – sanie-2: Cosmin Chetroiu, Dorin Ţăran

– locul 19 – biatlon, 15 km : Eva Tofalvi

– locul 22 – bob-4: Nicolae Istrate, Adrian Duminicel, Gabriel Popa, Dănuţ Dovalciuc

– locul 24 – bob-2: Nicolae Istrate, Adrian Duminicel

– locul 26 – patinaj viteză, 5.000 m: Claudiu Grozea

– locul 26 – patinaj viteză, 3.000 m: Daniela Oltean

– locul 26 – patinaj artistic: Roxana Luca

– locul 26 – bob-2: Aurel Iliescu, Levente Bartha

– locul 33 – biatlon, 10 km urmărire: Dana Plotogea

– locul 35 – patinaj viteză, 1.500 m: Daniela Oltean

– locul 35 – patinaj viteză, 1.000 m: Daniela Oltean

– locul 45 – biatlon, 7,5 km sprint: Alexandra Rusu

– locul 46 – schi fond, 50 km liber: Zsolt Antal

– locul 48 – schi fond, 30 km urmărire: Zsolt Antal

– locul 48 – biatlon, 7,5 km sprint: Dana Plotogea

– locul 53 – schi alpin, coborâre: Florentin-Daniel Nicolae

– locul 59 – short-track, 1.000 m: Katalin Kristo

– locul 59 – schi fond, sprint: Monika Gyorgy

– locul 62 – schi fond, 15 km: Zsolt Antal

– locul 64 – schi fond, 30 km urmărire: Mihai Găliceanu

– locul 65 – schi fond, sprint: Zsolt Antal

– locul 66 – biatlon, 20 km: Marian Blaj

– locul 69 – schi fond, 10 km: Monika Gyorgy

– locul 69 – biatlon, 15 km: Alexandra Rusu

– locul 69 – schi fond, sprint: Mihai Găliceanu

– locul 70 – biatlon, 7,5 km sprint: Eva Tofalvi

– locul 73 – schi fond, 15 km: Mihai Găliceanu

– locul 73 – biatlon, 15 km: Dana Plotogea

– locul 76 – biatlon, 15 km: Mihaela Purdea

– locul 77 – biatlon, 7,5 km sprint: Mihaela Purdea.

(Sursa: Agerpres)

(Daniel Babun)