O veste extraordinară onorează presa românescă, jurnalista româncă Monica Ulmanu este printre câștigătorii premiilor Pulitzer 2020, decernate luni seară.

Seria reportajelor Washington Post poate fi accesată aici.

Potrivit Washington Post, aceasta s-a alăturat publicaţiei în 2018, ocupând funcţia de editor grafic, după ce a lucrat o vreme pentru The Guardian la Londra şi a efectuat un internship în cadrul The New York Times.


Monica Ulmanu a absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicări din cadrul Universităţii din Bucureşti, specializarea Jurnalism, fiind singura absoventa din istoria facultăţii care a câştigat un astfel de premiu.

Premiul Pulitzer este considerat a fi cel mai prestigios premiu pentru jurnalism din lume, fiind adesea comparat cu Premiul Nobel pentru cercetători şi scriitori.


De-a lungul timpului aceasta a mai câştigat și alte premii precum: Society of Professional Journalists (2010), European Digital Media Awards (2017), Information is Beautiful awards (2017) şi Edward R. Murrow Award (2018).

Premiul explicativ pentru jurnalism a fost câștigat cu o serie de articole despre încălzirea globală publicate de aceasta alături de colegii de la The Washington Post, informează Agerpres.

 Aceștia au documentat numeroasele locuri în care temperatura a crescut deja cu 2 grade Celsius ca urmare a schimbărilor climatice, ajungând la un prag despre care specialiştii avertizează că ar putea fi catastrofal dacă va fi atins la nivel global.

 Ziarul The New York Times a câştigat, luni, trei premii Pulitzer, fiind cea mai recompensată publicaţie americană la ediţia de anul acesta, pentru o serie de articole privind criza taxiurilor din New York, un reportaj internaţional consacrat preşedintelui rus Vladimir Putin şi pentru comentariul ziaristei Nikole Hannah-Jones privind contribuţia istorică a sclavilor afro-americani. De-a lungul timpului, The New York Times a câştigat un număr-record de premii Pulitzer – 127 -, precum şi numeroase nominalizări. Pe locul doi în clasamentul numărului de premii obţinute anul acesta se situează site-ul de informaţii de investigaţie ProPublica şi revista The New Yorker, care au câştigat fiecare două premii. Premiul pentru reportaj de investigaţie a revenit jurnalistului Brian Rosenthal, de la The New York Times, pentru o serie de articole privind dificultăţile cu care s-au confruntat taximetriştii new-yorkezi obligaţi să împrumute sume colosale ca să îşi cumpere licenţele, pentru ca apoi să fie ruinaţi odată cu creşterea influenţei companiilor virtuale de transport de tip Uber.  

Premiul pentru comentariu a fost câştigat de ziarista Nikole Hannah-Jones de la revista The New York Times pentru eseul de lansare al “Proiectului 1619” care “urmăreşte să situeze sclavia africanilor în centrul istoriei Americii”, conform aprecierii comitetului Pulitzer. Dosarul “Proiectul 1619” şi-a propus să marcheze a 400-a aniversare de la sosirea primilor sclavi pe teritoriul nord-american şi să reamintească contribuţia sclavilor şi a negrilor americani, în general, la edificarea SUA. Cotidianul a câştigat şi la categoria reportaj internaţional, pentru modul în care a reflectat ceea ce publicaţia a prezentat ca fiind manevrele preşedintelui rus Vladimir Putin destinate consolidării puterii şi întăririi influenţei ruseşti în exterior.

 Anchorage Daily News a dat lovitura Ziarul Anchorage Daily News, în colaborarea cu site-ul de investigaţii ProPublica, a ieşit câştigător la categoria servicii publice pentru articolele în care a dezvăluit numeroasele abuzuri sexuale petrecute în zonele rurale din Alaska, în mare parte populate de indigeni. O treime din micile localităţi ale acestei regiuni nu beneficiază de servicii de protecţie din partea poliţiei.

Premiul pentru “servicii publice” este considerat, în general, cel mai râvnit Pulitzer.

 Echipa de patru jurnalişti a cotidianului The Seattle Times (Dominic Gates, Steve Miletich, Mike Baker şi Lewis Kamb ) a fost premiată la categoria reportaj naţional pentru dezvăluirile referitoare la erorile de proiectare a avioanelor Boeing 737 MAX şi la neglijenţă în supraveghere a executivului, care au provocat cele două mari accidente mortale din octombrie 2018 în Indonezia şi din martie 2019 în Etiopia, în care şi-au pierdut, în total, viaţa 346 de persoane. The Seattle Times a împărţit distincţia cu redactorii ProPublica (Christian Miller, Megan Rose şi Robert Faturechi) pentru anchetarea mai multor accidente mortale în care a fost implicată a 7-a flotă a marinei americane. Primele efecte apar după doar câteva ore   La secţiunea breaking news a fost recompensat Courier-Journal din Louisville (Kentucky) pentru dezvăluirile referitoare la sutele de graţieri de ultim moment acordate de fostul guvernator al statului Kentucky, Matt Bevin (2015-2019).

Echipa de fotografi a agenţiei de presă Reuters a câştigat anul acesta Premiul Pulitzer la categoria fotografie breaking news pentru modul în care a documentat protestele violente de anul trecut din Hong Kong. “Fotografii noştri au surprins strălucit amploarea protestelor din Hong Kong”, a reacţionat redactorul-şef al agenţiei, Stephen J. Adler. “Imaginile lor au fost frumoase, obsedante, elucidante şi profund memorabile”.

Istoric:  Provenienţa Premiilor Pulitzer-Cine a fost Joseph Pulitzer ?

Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dată în anul 1917, la inițiativa jurnalistului de origine maghiară Joseph Pulitzer din Banatul Istoric.

Născut la 10 aprilie 1847, în localitatea maghiară Mako (Macău), situată pe malul Mureșului, în apropiere orașul Nădlac,Banatul Istoric , Joseph Pulitzer a fost fiul unui evreu maghiar înstărit, comerciant de grâne. Mama lui era catolică și avea origine germană. Fratele lui mai mic, Albert, s-a pregătit să devină preot. Joseph a copilărit la Budapesta, fiind educat în școli private și de învățători particulari, conform pulitzer.org.

La vârsta de șaptesprezece ani, Joseph a încercat să se înroleze în Armata austriacă, în Legiunea Străină a lui Napoleon al III-lea, ce urma să plece în Mexic sau în armata britanică pentru serviciul în India. A fost respins din cauza vederii slabe și a sănătății fragile, probleme cu care s-a confruntat toată viața. În cele din urmă, el a ajuns la Hamburg, unde a fost recrutat să lupte în armata unionistă, în Războiului Civil american (1861-1865). Pulitzer a ajuns la Boston în 1864. El vorbea franceză și germană, însă nu știa limba limba engleză. S-a înrolat într-o unitate de cavalerie formată în principal din germani și a luptat un an de partea Nordului.

Joseph Pulitzer a devenit cetățean american

După război, Joseph a ajuns în orașul St. Louis din Missouri, unde a avut mai multe slujbe minore și a început să studieze singur engleza și dreptul la biblioteca din oraș. Aici l-a întâlnit pe Carl Schurz, editor la ziarul german ”Westliche Post”. Impresionat de inteligența tânărului Pulitzer, acesta i-a oferit o slujbă de reporter în 1868.

Pulitzer a devenit cetățean american în 1867 și a fost admis în barou în 1868. La vârsta de 25 de ani, în 1872, Joseph Pulitzer a devenit editor al ziarului, iar în 1878, el a ajuns proprietarul publicației ”St. Louis Post-Dispatch”. John A. Dillon, patronul ziarului ”Westliche Post” a fost de acord să unifice ziarul său cu cel al lui Pulitzer. Astfel, la 12 decembrie 1878 apărea noul ”St. Louis Post and Dispatch”. Numele a fost scurtat devenind ”The Post-Dispatch”, iar numărul de pagini a crescut de la 4 la 8.

Și-a construit o reputație de jurnalist întreprinzător și neobosit. A lucrat la fiecare aspect al publicației și a atacat în paginile sale toate faptele murdare care se petreceau în oraș. El a făcut dezvăluiri ce-i privea pe evazioniști, jocurile de noroc, fraudele legate de asigurări, monopolurile, corupția din oraș. El considera ziarul un instrument al adevărului însă în timp și-a făcut numeroși inamici. Tirajul ziarului a crescut la câteva mii devenind un succes de presă.

Cu toate că era o persoană încăpățânată, Joseph Pulitzer a fost unul dintre cei mai iscusiți editori ai acelor ani, un pasionat cruciat împotriva guvernanților necinstiți, un ziarist care nu căuta senzaționalul pentru a fi competitiv, un vizionar care a îmbogățit pe deplin această profesie, scrie Agerpres.

La 19 iunie 1878 s-a căsătorit cu Kate Davis și au avut șapte copii: Ralph, Lucille, Katherine, Joseph Jr., Edith, Constance și Herbert.

A renunțat la locul din Senatul SUA

La începutul anilor 1880, sănătatea sa a început să se degradeze (a orbit în 1889). În acest context, Pulitzer s-a hotărât să cumpere ziarul ”New York World” pentru suma de 346.000 de dolari de la omul de afaceri Jay Gould (1836-1892), care pierdea 40.000 de dolari pe an încercând să publice acest ziar.

Familia Pulitzer s-a mutat la New York, unde a construit pentru publicația sa o un sediu de 16 etaje, cea mai înaltă clădire din oraș în acel moment (1890). În 1884 a devenit senator de New York, însă a renunțat la această demnitate după numai doi ani, pentru că îi era imposibil să își conducă publicația de la Washington.

Ziarul său a sprijinit alegerea președintelui Grover Cleveland (1884) și a strâns bani pentru ridicarea piedestalului pe care a fost înălțată Statuia Libertății (1886)

”Precizie! Concizie! Acuratețe!”

Motto-ul lui Pulitzer, afișat în redacție, era ”Precizie! Concizie! Acuratețe!”.

 El considera că faptele trebuie relatate simplu și direct. Cu toate acestea, când William Randolph Hearst (1863-1951) a cumpărat ziarul concurent, ”New York Journal” (1895), Pulitzer a uitat de crezul său. Între cele două publicații s-a declanșat o luptă crâncenă pentru cititori. Pentru a crește vânzările cu orice preț, cele două publicații au început să relateze povești șocante, cu titluri exagerate, și să folosească o mulțime de fotografii și caricaturi.

Rivalitatea a fost intensificată de declanșarea războiului spaniolo-american (1898). După ce a încercat mai mulți ani să-l depășească pe Hearst, Pulitzer a realizat în cele din urmă nebunia lui și s-a întors la crezul său, de a relata doar faptele.

Joseph Pulitzer a murit la 29 octombrie 1911, pe fondul unei insuficiențe cardiace, la vârsta de 64 de ani.

Prin testamentul său, el a donat două milioane de dolari în vederea înființării Școlii de Jurnalistică de la Universitatea Columbia (deschisă la 30 septembrie 1912) și a fondat Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții pentru jurnalism.

În prezent, premiile sunt acordate anual la 21 de categorii.

Anca Bica Bălălău

Sursa: Agerpres