Am văzut cu toţii ceea ce a făcut inconjurul internetului: ERAM FERICIŢI ŞI NU ŞTIAM… Nu ştiam sau nu am dorit să ştim? Retorica acestei întrebări ne pune un jug nevăzut al lacrimilor… obişnuinţa de a trăi, cu simplitatea firescului, prezenţa celor dragi lângă noi, mersul în vizită la prieteni, mersul la Biserică sau la evenimente culturale, plimbatul în parc sau simpla contemplare a unui apus…Le-am trăit fără să ştim… sau nu am avut timp alergând prin propria viaţă haotic, neglijând ceea ce astăzi realizăm cel mai mult că ne lipseşte: BUCURIA DE A NE TRĂI FERICIREA PRIN ASTFEL DE BUCURII SIMPLE… CRED, MAI DEGRABĂ CĂ ERAM FERICIŢI ŞI NU APRECIAM, NU CONŞTIENTIZAM… ESTE TIMPUL SĂ FIM FERICIŢI.

Astăzi, trăim vremuri de grea încercare, vremuri în care întreaga omenire se adaptează din mers unei schimbări de paradigmă, vremuri în care firescul cotidianului de ieri  a devenit o preţioasă amintire.

Nu este timp de panică sau abandon, este timpul în care  distanţarea socială ne aduce mai aproape, ne consolidează solidaritatea şi ne adună într-o singură dorinţă de a câştiga lupta cu o nouă formă de boală invizibilă, dar atât de periculoasă:Coronavirus.

Singurele drumuri despre care ştiu sigur că nu duc nicăieri, sunt cele abandonate, aşa că în prima zi de Paşte am luat-o pe  calea undelor către cei din linia întâi ai acestei planete: medicii şi l-am găsit la datorie pe medicul  primar de la UPU-Smurd Spitalul Judetean De Urgenta Reşiţa, Cosmin Librimir care, ne-a făcut o mărturisire la cald din tranşeul acestui război al vieţii cu moartea, al speranţei cu desnădejdea:

 „Le mulţumesc OAMENILOR că au înţeles şi au stat în casă. E un lucru enorm şi merită tot respectul meu.Multumesc!

„Cristos a Înviat! Ne adaptăm din mers .Trebuie să suportăm căldura din cauza costumaţiei , avem mici mici probleme de 10 , 15 secunde că mi se aburesc ochelariii şi masca şi încercăm să le facem cât putem de bine pe toate. Bolnaviii din păcate sunt speriaţi majoritatea , unii dintre ei, hai să zicem că nu conştientizează foarte bine gravitatea situaţiei, o altă categorie care trebuie să recunoaştem încearcă să ascundă adevărul  şi atunci ne este destul de greu… azi am avut o pacientă pe care am simţit+o că ceva nu spune cum trebuie, am băgat-o în izolare ca să nu contaminăm  şi la un moment dat m-a întrebat: am şi boala aceea? … deci ştia foarte bine despre ce-i vorba. Încercăm să facem  totul cât se poate de bine, timpul este destul de scurt, noi suntem destul de puţini, epuizarea este mai mult psihică, decât fizică, sincer să fiu, e o presiune tare mare.Oamenii sunt destul de nerăbdători, dar există un circuit strict, nu-l putem ocolii, fiindcă atunci înseamnă că riscăm să contaminăm şi acest lucru nu-l dorim sub nici o formă.

În principiu la noi, un pacient ar trebui să vină la noi dacă e strict legat de COVID 19, ÎN MOMENTUL CÂND ARE SIMPTOMATOLOGIE, ADICĂ ARE TUSE SEACĂ, ARE DISFAGIE, FEBRĂ , cam în procent de 10% boala poate debuta cu fenomene digestive , graţă, scaune diareice, dar în 2-3 zile apar fenomenele respiratorii În altă orfine de idei cei care sunt bolnavi cronici cu astm bronşic, etc, simptomatologia interferează destul demult şi diagnosticul clar e pus de radiografie dacă boala este într-un stadiu mediu spre avansat sau pe analizele de laborator.Plămânul nu doare, întotdeauna doare pleura, ce este specific bolii este o insurgenţă respiratorie sau o greutate în respiraţie, lucru care şi panichează pacientul şi tot acelaşi lucru ni-l şi aduce nouă.Verificăm şi saturaţia de ozigen şi pulsul, ne uităm şi în gâtul lor, îi şi ascultăm şi la cea mai mică suspiciune şi recoltăm, din păcate boala se transmite comunitar, deja!

Sunt optimist din mai multe puncte de vedere şi ţin să mulţumesc concitadinilor noştri că s-au adaptat în noaptea de Înviere, nici nu cred că pot să înţekeagă exact cât de mult contează această atitudine civică, e un efort relativ minim de a sta în casă ce ajută enorm să trecem peste pandemie.Îm altă ordine de idei , noi în Caraş-Severin chiar stăm bine.Avem un ritm rezonabil , suficient ca să facem faţă cu brio, să nu ajungem în imposibilitatea de a nu putea tria cazurile şi aici am o vorbă: MODUL LUI DUMNEZEU DE A RĂMÂNE ANONIM.

Este meritul cetăţenilor şi le mulţumesc. Le doresc sănătate şi putere să găsească tăria să mai rezistăm puţin să trecem peste această încercare foarte grea pentru ca la anul să ne trăim toate Sărbătorile aşa cum trebuie. Le mulţumesc că au înţeles şi au stat în casă .E un lucru enorm şi merită tot respectul meu.Multumesc!”

Au venit Sărbătorile şi ne este dor… ne este dor de noi, de cei dragi, de ritualul fiecărei case, de oaspeţi şi de surprizele făcute celor dragi… ne este dor… e bine că măcar mai avem dorul… e bine că natura explodează lângă noi şi ne predă o nouă lecţie: întâmpină ÎNVIEREA-ÎNVIIND, iar noi cu moartea pe moarte călcând redescoperim LUMINA ÎNVIERII, ADEVĂRATA SA SEMNIFICAŢIE, umbrită până acum de orice altceva decât de ceea ce înseamnă cu adevărat.

ERAM FERICIŢI ŞI NU ŞTIAM SAU ABIA ACUM ÎNCEPEM SĂ NE „ VIRUSĂM”  CU ADEVĂRATA FERICIRE, ÎNVĂŢÂND, DUPĂ CUM, NE-A MĂRTURISIT medicul  primar de la UPU-Smurd Spitalul Judetean De Urgenta Reşiţa, Cosmin Librimir: „MODUL LUI DUMNEZEU DE A RĂMÂNE ANONIM”.

Hristos a Înviat!

Interviu realizat de Anca Bica Bălălău

Foto: Cosmin Librimir