Istoria Jocurilor Olimpice de iarnă: Ediția a XIV-a Sarajevo 1984
Articol editat de Daniel Babun, 4 februarie 2014, 10:28 / actualizat: 4 februarie 2014, 22:35
Organizată pentru prima oară într-o staţiune din blocul comunist, la Sarajevo (7-19 februarie 1984), cea de-a XIV-a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă a fost un mare succes, în ciuda timpului capricios care a obligat concentrarea tuturor probelor alpine în a doua săptămână.
Alegerea oraşului iugoslav de către CIO a surprins multă lume, având în vedere faptul că Sarajevo a intrat în competiţie cu Sapporo şi Stockholm.
Şi din punct de vedere mediatic a fost un mare succes: 1.600 de ziarişti acreditaţi, pentru prima oară mai mulţi decât sportivi, 59 de televiziuni, două miliarde de telespectatori, inclusiv din Africa.
Deschiderea oficială a celei de-a XIV-a ediţii a Jocurilor Olimpice de iarnă a fost făcută de Mika Spiljak, preşedintele RSF Iugoslavia.
Au participat 1.490 de sportivi (1.178 bărbaţi, 312 femei) din 49 de ţări la 6 sporturi şi 39 de probe (24 masculine, 13 feminine, 2 mixte). Competiţia a fost marcată de participarea în premieră a reprezentanţilor ţărilor mici. Au participat pentru prima oară la Olimpiada de iarnă sportivi din Egipt, Insulele Virgine, Monaco, Puerto Rico sau Senegal.
A intrat în istorie cuplul de patinatori britanici Jayne Torvill – Christopher Dean (foto), care la proba de dans au obţinut nu mai puţin de nouă note maxime şi medalia de aur, într-un program în care arta (‘Bolero’ de Ravel) şi sportul s-au împletit genial.
La Sarajevo a debutat în competiţia olimpică o altă stea a patinajului artistic, Katarina Witt, care a cucerit aurul în dauna campioanei mondiale Rosalynn Summers (SUA). Eroina întrecerilor a fost finlandeza Marja-Lisa Hämälälainen, câştigătoare a trei medalii de aur şi una de bronz la schi fond. URSS a recâştigat titlul olimpic la hochei, egalând Canada la palmaresul medaliilor de aur la această disciplină (6).
Primele locuri în clasamentul general pe medalii: R.D. Germană (24 de medalii, din care 9 de aur); URSS (25 de medalii, din care 6 de aur); Finlanda (13 medalii, din care 4 de aur); S.U.A. (8 medalii, din care 4 de aur).
România a fost reprezentată de 19 sportivi (fără participarea echipei de hochei), între care 16 bărbaţi, la 5 sporturi şi 19 probe (14 masculine şi 5 feminine). Cel mai bun loc (7) a revenit echipajului de bob-4 persoane, format din Dorin Degan, Gheorghe Lixandru, Costel Petrariu, Cornel Popescu.
– locul 7 – bob-4: Dorin Degan, Gheorghe Lixandru, Costel Petrariu, Cornel Popescu
– locul 11 – sanie-2: Ioan Apostol, Laurenţiu Bălănoiu
– locul 13 – biatlon, ştafetă: Gheorghe Berdar, Imre Lestyan, Mihai Rădulescu, Vladimir Todaşcă
– locul 14 – sanie: Gabriela Haja
– locul 18 – bob-2: Ion Duminicel, Costel Petrariu
– locul 19 – patinaj viteză, 5.000 m: Tibor Kopacz
– locul 22 – patinaj viteză, 1.500 m: Tibor Kopacz
– locul 23 – bob-2: Dorin Dogan, Cornel Popescu
– locul 24 – patinaj viteză 10.000 m: Tibor Kopacz
– locul 25 – patinaj viteză 500 m: Dezideriu Jenei
– locul 32 – schi fond, 5 km: Livia Reit
– locul 34 – patinaj viteză 1.000 m: Dezideriu Jenei
– locul 35 – schi alpin, slalom uriaş: Liliana Ichim
– locul 41 – schi alpin, slalom uriaş: Zolt Balazs
– locul 41 – biatlon, 10 km: Gheorghe Berdar
– locul 42 – schi fond, 10 km: Livia Reit
– locul 43 – biatlon, 20 km: Imre Lestyan
– locul 45 – schi alpin, slalom uriaş: Mihai M. Bîră
– locul 48 – biatlon, 10 km: Francisc Forika
– locul 49 – biatlon, 20 km: Mihai Rădulescu
– locul 50 – biatlon, 20 km: Vladimir Todaşcă
– locul 52 – biatlon, 10 km: Imre Lestyan.
Sursa: Agerpres
(Daniel Babun)
