Franţa este blocată aproape total de o grevă generală în sectorul public

Mulţi dintre francezi îşi amintesc de toamna lui 1995, când ţara a fost paralizată aproape o lună de o grevă generală, declanşată în aproape toate sectoarele de activitate, după ce preşedintele de atunci, Jacques Chirac, şi guvernul condus de Alain Juppé, au încercat să promoveze o reformă tot în domeniul pensiilor şi al asigurărilor sociale cu scopul de a gestiona mai bine finanţele publice. După negocieri dure cu sindicatele, au fost obligaţi să renunţe la o mare parte din prevederi.

Articol editat de Mirabela Afronie, 5 decembrie 2019, 09:39

Este adevărat că acum sindicatele nu mai sunt la fel de puternice precum în urmă cu 24 de ani şi au din ce în ce mai puţini membri, însă cei care au dat tonul mişcării greviste de astăzi, sunt lucrătorii din transporturi, foarte determinaţi să îşi apăre sistemul special de pensii.

Imprevizibile sunt efectele acestei greve, în condiţiile în care nu se ştie câte zile ar putea fi prelungită.

Astăzi, doar 10 % din trenuri vor circula, iar vânzarea de bilete este blocată până duminică. La Paris, transportul local va fi ca şi inexistent, inclusiv cel care leagă capitala de localităţile limitrofe şi de aeroporturile internaţionale, situaţie cu care se vor confrunta şi alte mari oraşe. Compania Air France nu va asigura decât 30% din cursele aeriene interne. Zborurile internaţionale nu vor fi afectate, însă din cauza grevei unor categorii profesionale de la sol, procedurile din aeroporturi vor fi multe încetinite. 70% dintre cadrele didactice au aderat la grevă, ca şi unele sindicate ale funcţionarilor publici, pompierilor, poliţiştilor, cadrelor medicale, avocaţilor, şoferilor, lucrătorilor de la salubritate sau din sistemul energetic.

În paralel cu oprirea lucrului, aproximativ 250 de manifestaţii autorizate vor avea loc astăzi, în toată Franţa. La Paris, un cortegiu estimat la cel puţin şase mii de oameni va străbate capitala de la nord la sud. Ministerul de Interne a mobilizat un dispozitiv de securitate de aproximativ 5.000 de poliţişti şi jandarmi, care va însoţi marşul sindicatelor şi va interveni în cazul unor eventuale violenţe. Există informaţii că membri ai mişcării Vestelor Galbene şi celebrii „black blocks” se vor infiltra printre manifestanţi.

Guvernul a anunţat, în urmă cu două luni, proiectul unui nou sistem de pensii, bazat pe puncte, universal şi echitabil, prezentat drept mult mai corect pentru toată lumea, adaptat pieţei muncii din prezent, care să le înlocuiască treptat începând din 2025 pe cele 42 care funcţionează în prezent şi să desfiinţeze sistemele speciale.

Ca în toate ţările cu sisteme publice de pensii, şi în Franţa există pericolul ca în următorii ani acesta să nu mai facă faţă plăţilor în condiţiile creşterii constante a speranţei de viaţă şi a unor generaţii tinere, mai puţin numeroase.

Chiar dacă proiectul, care încă nu a devenit lege, are multe puncte pozitive, precum creşterea pensiei minime la 1.000 de euro, majorarea veniturilor pentru pensionarii din agricultură, flexibilitate în ceea ce priveşte vârsta de pensionare, care rămâne la 62 de ani, dar le dă posibilitatea celor care doresc să muncească mai mult să o poată face, unele categorii profesionale se tem că îşi vor pierde anumite drepturi, precum ieşirea la pensie mai devreme sau formulele avantajoase de calcul.

Greviştii reclamă şi faptul că guvernul nu a publicat întregul conţinut al acestei reforme ample şi nici datele şi etapele concrete de intrare în vigoare a modificărilor. Peste 60% dintre francezi sunt de acord că sistemul de pensii actual are nevoie de o reformă, însă aproape la fel de mulţi nu cred că guvernul va reuşi o transformare atât de radicală. 

Sursa: RRA