Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] Tamara Buciuceanu-Botez, „Doamna comediei românești”, a plecat!

Motto: „Tot ce am făcut, am făcut cu dăruire şi cu dragoste pentru meserie, pentru că fără asta nu se poate”. Tamara Buciuceanu-Botez

Articol editat de Radio Resita, 15 octombrie 2019, 18:40 / actualizat: 16 octombrie 2019, 7:44

Regizorul cel Mare se străduieşte să îşi arate Iubirea Sa pentru teatrul şi filmul românesc, îmbrăcându-şi cele mai dragi personaje în hainele veşniciei, distribuindu-le în rolul nemuririi… noi rămânem mai singuri şi mai săraci, doar anul acesta fără Radu Penciulescu, Cătălina Buzoianu, Alexandru Darie şi aszăzi,  o altă artistă complexă, Tamara Buciuceanu- Botez,  a plecat în Marea Distribuţie a Veşniciei. Mă feresc a folosi verbul A MURIT , fiindcă Artistul nu moare, omul pleacă, dar Artistul ne rămâne prin toate rolurile sale, prin toată creaţia sa ce nu se supune mediocrului şi morţii…

Tamara Buciuceanu-Botez avea 90 de ani dintre care  65 de ani de scenă. Artist evaluat de vămile timpului , face parte din cei fără vârstă, simbolizând cu graţie şi ataşament longevitatea spiritului binecuvântat cu har. A văzut lumina zilei pe 10 august 1929, Tighina, Regatul României și  ramane  una dintre cele mai apreciate actrițe române de teatru, film și televiziune din generația de aur.

A avut patru fraţi, Nicuşor, Costică, Lizon şi Iulia Buciuceanu, cea care avea să devină una dintre cele mai mari cântăreţe de operă din România.

A făcut   parte dintr-o familie cu patru generaţii de artişti: sora sa Iulia, solistă la Opera Română, soţul acesteia, marele actor George Constantin, fiul lor şi nepotul Tamarei Buciuceanu-Botez, Mihai Constantin şi fiul acestuia, Matei Constantin, un tânăr actor în devenire. Legătura ombilicală între aceste mari spirite ale artei româneşti, a fost realizată  de artista care a dus  talentul pe sânge, fiind una din cele mai apreciate actrițe române de teatru, film și televiziune din generația de aur.

Între 1948-1951 frecventează Institutul de Teatru „Vasile Alecsandri” din Iași, însă în anul IV de studii se transferă la București, la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică la clasa profesorului Nicolae Bălțățeanu-asistentă Sorana Coroamă-Stanca. Tamara Buciuceanu termină studiile în 1952.

Este supranumită „Doamna comediei românești”, fiind una dintre figurile legendare ale teatrului de comedie. A jucat în peste 25 de filme, personajul său emblematic fiind profesorul  Isoscel din seria „Liceenii”. Pentru foarte mulți cinefili din mai multe generații, Isoscel a rămas un personaj complex, original și plin de temperament.

„Trac nu am avut niciodată. Am fost întotdeauna foarte atentă şi concentrată şi asta mi-a dat o anume linişte. Sigur, ceva emoţii am avut, că nu se poate fără”!

A jucat pe scenele marilor teatre ale capitalei precum: Giulești, Bulandra, Național, Teatrul de comedie etc. A interpretat-o pe Coana Chirița pe scena Teatrului Național din Iași.

A colaborat cu Radiodifuziunea, ajungând astfel în toate casele de români şi a rămas un model de profesionalism demn de urmat.

„Tamara Buciuceanu este un animăluţ aparte. Nu există o altă Tamara pe lume pe care să o cunosc eu. Tamara este de un temperament ce depăşeşte posibilităţile trupeşti, dă pe dinafară, cum se spune, şi atât de puternic, încât asta îţi ia ochii. Datorită faptului că are şi talent şi mai dispune şi de o expresivitate anume, acest temperament devine frescă. Tamara nu este normalul nostru. Ea dă în foc ca laptele, iese din oală”, mărturisea regretatul actor Marin Moraru în cartea sa ”Suntem ceea ce sunt amintirile noastre”.

A avut roluri importante în teatru în piese precum „Coana Chirița”, „Romeo și Julieta la început de noiembrie”, „Scaunele”, „Cumetrele”, „Doctor fără voie”, „Nepotul”, „Așteptând la arlechin”, „Domnișoara Nastasia”, „Mamouret” etc. Cartea de vizită a carierei sale rămâne fără îndoială personajul Vicăi Delcă din piesa „Dimineață pierdută” după Gabriela Adameșteanu.

„Sunt actriţa care vine la cabină cu două ore mai devreme pentru că aşa m-am obişnuit. Când joc, vreau şi simt nevoia să am bucuria serii. Joc cu plăcere pentru cel care a plătit şi a venit să mă vadă”.

 De asemenea, Tamara Buciuceanu a făcut o carieră impresionantă și în Televiziune, memorabile fiind cupletele sale din programele de Revelion. TVR Media a lansat în 2006 DVD-ul „Tamara Buciuceanu” ce cuprinde o selecție din aparițiile sale memorabile în programele de divertisment ale Televiziunii Române.

 “Am fost întrebată deseori ce aş spune tinerei generaţii de actori. Să urmărească oamenii care au ieşit la pensie, dar mai joacă, actori maturi de la care este imposibil să nu furi ceva bun. Să nu fii atât de pretenţios şi să vrei să joci numai roluri principale”.

Mentor al breslei sale, Tamara Buciuceanu-Botez rămâne un simbol al artei dramatice româneşti.

Astăzi, o aplaudăm pentru ultima dată aici pe pământ, amintindu-ne cea mai delicată declaraţie de iubire pe care ne-a făcut-o:

„Din uşa inimii, din pragul ei: Întind o mână caldă, vrei s-o iei? Căci m-am născut să dărui, să vă dărui.Din har dumnezeiesc să mă clădesc sau să mă nărui.De asta nu am timp să-mbătrânesc.Să crezi  arzând în fiece minut Și să te creadă cei ce te privesc.Să cazi, dar să te-nalţi cu-n nou cuvânt. De asta nu am timp să-mbătrânesc.Să fi şi vreme rea ,să fi şi soare, Să fi ce oameni-şi doresc. S-alungi tristeţi, să fi un oarecare Şi veselă şi uneori plângând,prea multe-n viaţă nu-mi doresc.Mi-e drag ca să v-aud aplaudând.De asta nu am timp să-mbătrânesc”, iubind-o și respectând-o noi, cei care ștergem, după fiecare spectacol am zămislit o lacrimă de emoție…

În data de 23 octombrie 2014, într-o ceremonie ce a avut loc la Castelul Peleș din Sinaia a primit din partea Casei Regale a României decorația Ordinul Coroana României în grad de Ofițer cu ocazia celei de-a 93-a aniversări a fostului rege Mihai I al României, decorație înmânată de principesa Margareta.

Drum lin în Lumină, Tamara Buciuceanu- Botez! Condoleanţe familiei!

Epilog: „ Mi-am făcut meseria cu cel mai mare drag. Dacă m-aţi aplaudat 65 de ani, înseamnă că aţi înţeles ce am vrut să spun pe scenă”. Tamara Buciuceanu -Botez

Anca Bica Bălălău

Expoziție de fotografie și prezentare de carte la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița: tradiția Faschingului din Celnic–Anina şi peisajul urban, surprinse în paralel de Petre Dalea
Cultură joi, 5 februarie 2026, 18:37

Expoziție de fotografie și prezentare de carte la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița: tradiția Faschingului din Celnic–Anina şi peisajul urban, surprinse în paralel de Petre Dalea

Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița a fost, joi, 5 februarie 2026, gazda vernisajului expoziției de fotografie „Fasching,...

Expoziție de fotografie și prezentare de carte la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița: tradiția Faschingului din Celnic–Anina şi peisajul urban, surprinse în paralel de Petre Dalea
Reșița sărbătorește Ziua Internațională a Cititului Împreună prin evenimente culturale și educative
Cultură miercuri, 4 februarie 2026, 17:00

Reșița sărbătorește Ziua Internațională a Cititului Împreună prin evenimente culturale și educative

În fiecare an, pe 4 februarie, Reșița devine un punct de referință pentru educație, lectură și identitate culturală, printr-o serie de...

Reșița sărbătorește Ziua Internațională a Cititului Împreună prin evenimente culturale și educative
Vernisajul expoziției „A Patra Dimensiune”, semnată de Daniel Pușcău, la Reșița
Cultură marți, 3 februarie 2026, 16:00

Vernisajul expoziției „A Patra Dimensiune”, semnată de Daniel Pușcău, la Reșița

Asociația Culturală Artvibe invită publicul iubitor de artă la vernisajul expoziției de fotografie „A PATRA DIMENSIUNE”, care va avea loc...

Vernisajul expoziției „A Patra Dimensiune”, semnată de Daniel Pușcău, la Reșița
Banatul Montan și oamenii locului: Ioan Schuster – Hansi Bácsi, părintele natației reșițene
Cultură luni, 2 februarie 2026, 18:50

Banatul Montan și oamenii locului: Ioan Schuster – Hansi Bácsi, părintele natației reșițene

Banatul Montan își celebrează valorile printr-un nou eveniment dedicat personalităților care au marcat istoria comunității locale. Ioan...

Banatul Montan și oamenii locului: Ioan Schuster – Hansi Bácsi, părintele natației reșițene
Cultură duminică, 1 februarie 2026, 20:25

Făşangul la Anina 2026: Tradiție, carnaval și sărbătoare în cartierul Celnic

În Anina, începutul de Făurar marchează și deschiderea sezonului Făşangului, un obicei tradițional vechi de peste o jumătate de secol, care...

Făşangul la Anina 2026: Tradiție, carnaval și sărbătoare în cartierul Celnic
Cultură vineri, 30 ianuarie 2026, 20:40

Fasching 2026 în Caraș-Severin: carnaval la Anina și Baluri de Fășang la Reșița

Tradițiile comunității germane din Banat sunt celebrate și în anul 2026 prin evenimentele dedicate Fasching-ului, cunoscut și ca Fă(r)șang, o...

Fasching 2026 în Caraș-Severin: carnaval la Anina și Baluri de Fășang la Reșița
Cultură vineri, 30 ianuarie 2026, 17:00

Concursul „Alexander Tietz”: peste 180 de creații literare și artistice dedicate Reșiței și identității locale

Concursul de creații literare „Alexander Tietz”, ajuns la cea de-a 14-a ediție în anul școlar 2025–2026, confirmă statutul său de reper...

Concursul „Alexander Tietz”: peste 180 de creații literare și artistice dedicate Reșiței și identității locale
Cultură vineri, 30 ianuarie 2026, 13:42

Simpozionul „Sfinții Trei Ierarhi, modele de educație creștină” – ediția a XI-a, la Bocșa

Educație, cultură și spiritualitate în Banatul montan Vineri, 30 ianuarie 2026, la Biserica Ortodoxă cu hramurile „Sfântul Ierarh Nicolae”...

Simpozionul „Sfinții Trei Ierarhi, modele de educație creștină” – ediția a XI-a, la Bocșa