Preşedintele Colegiului Medicilor din România, Gheorghe Borcean, cere drept la replică după conferinţa de presă susţinută ieri de conducerea Spitalului Municipal Caransebeş, împreună cu primarul Felix Borcean.

„După conferința de presă a domnului primar Felix Borcean împreună cu conducerea Spitalului Municipal de Urgență Caransebeș, față de unele aspecte invocate și având în vedere că există afirmații care vizează persoana mea, atât ca medic angajat al Spitalului Municipal de Urgență din Caransebeș din 1978, cât și ca președinte al CMR, sunt obligat să fac câteva precizări:

Nu există un conflict personal cu Felix Borcean, subliniez personal. În mai multe rânduri, în calitatea sa de primar, Felix Borcean, a afirmat public despre medicii din Spitalul Municipal de Urgență Caransebeș că „sunt șpăgari”. Acuzația este absolut nefondată, atâta vreme cât nu există nicio dovadă. Mai mult, în acel „top al mitei”, pe primele șapte luni ale anului, Spitalul din Caransebeș înregistrează 16 răspunsuri afirmative la întrebarea dacă li s-a condiționat actul medical de gesturi de mită și foloase necuvenite din partea medicilor și asistentelor.

În acea perioadă, în spital au fost 9.000 de internări, dintre care trei sferturi urgențe. Mai mult, chestionarul în baza căruia s-a facut această evaluare, este anonim și nu constituie nicio plângere penală.

Ieșirea mea în mass media, după ce în prealabil am înștiintat ierarhic legal coducerea spitalului despre neajunsurile din unitate, nu este „o fumigenă”, așa cum a afirmat domnul primar în conferință.

Detaliez: ușurința și seninătatea cu care domnul primar vorbește despre subiectele în discuție este patognomonică pentru importanța pe care o acordă situației actuale din spitalul nostru. Doar ca pe o dispută cu mine personal!

Acest lucru îl determină pe domnul manager Dena Octavian, care altminteri este un om de bun simț și se află într-o situație ingrată, pe care o și apreciez ca atare, să se poarte cu aceeași ușurință. Dezbaterea publică nu s-ar fi declanșat dacă preocuparea domnului primar se vădea în rezolvarea problemelor administrativ-financiare ale spitalului și nu în ”fumigene” populiste despre „tumoarea canceroasă” și „medicii șpăgari”. Dar până la urma, toate acestea sunt prilejuri și nu cauze.

Cauza este interesul meu pentru pacienți și pentru medici. Pentru siguranța sanitară a primilor și siguranța juridică a celorlalți.

Iată: dacă insist public să repare lifturile(spitalul are șase lifturi în dotare, dintre care doar unul merge) este pentru că nimeni în afară de medici nu se gândește responsabil la situația nefericită, oricând posibilă, ca nici acela să nu meargă. Serviciul de urgență este la parter iar terapia intensivă, blocul operator și sala de nașteri sunt la etajul 7. Dacă cineva în situație de urgență majoră, moare în fața sau într-un lift defect pentru că nu a putut fi transportat, cine răspunde?

În conferință, domnul primar vorbește cu ironie că nu a văzut o hecatombă la liftul acela unic sau tone de dejecte. Atât a ințeles și atâta spune public.

Este nevoie doar de un sac cu dejecte, resturi alimentare, pansamente cu puroi sau cadavrul unui caz de septicemie, după care o singură dată doar să transporte un singur nou născut, o singură lehuza, masa pacienților pentru ca o nenorocire microbiologică să se întâmple și să fie fatală.

Orice medic, nu și primarul, știe cum se răspândește exponențial o boală microbiană.

Acest mod de abordare denotă pe lângă necunoaștere și rea voință, iresponsabilitate și lipsă de maturitate din partea preopinentului.

Au trecut șase luni de când trusa de chirurgie laparoscopică, pe care fostul primar, Marcel Vela, a cumpărat-o pentru spital(deci este a primăriei), nu funcționează. Autoritățile au fost notificate în scris, în repetate rânduri. În această perioadă am pierdut aproximativ 200 de cazuri care s-au operat în altă parte. Asta înseamnă, la un calcul simplu, aproximativ 300.000 lei pierdere. E mult, e puțin? Judecați!

În 2013 s-a dat în utilizare un program cu finanțare europeană de aproximativ 3.500.000 Euro. Obiectivul cuprinde 6 aparate de imagistică medicală. Dintre acestea, trei nu sunt utilizate nici până azi. Oare acelea nu erau necesare pacienților, cetățenilor? Primarul afirmă că farmacia spitalului este aprovizionată, că are un stoc de medicamente în valoare de aproximativ 100.000 lei. Un alt calcul simplu: avem aproape 1200 de pacienți pe lună care stau în medie 6-7 zile în spital; ceea ce înseamnă 83 de lei în medie pentru fiecare pacient pentru 6-7 zile de spitalizare, adică între 13-15 lei pe zi/pacient. Trebuie menționat că există perioade în care din spital lipsesc medicamente de o importanță vitală și care nu pot fi înlocuite, situație în care pacienții sunt nevoiți să-și cumpere tratamentul. Cu aceeași seninătate se afirmă public că aceasta este „situația sistemului sanitar din România”.

Echipele medicale au un singur interes: sănătatea pacienților.

În concluzie, sunt convins că este de datoria mea, ca cetățean responsabil, și mai ales ca președinte al Colegiului Medicilor din România să spun cu glas tare toate acestea(vezi Legea 95/2006, art.380, al.1,2,3)  art. 1, 2, 4, 5, 6 din Codul Deontologic al CMR, publicat în Monitorul Oficial.

Libertatea mea de medic, de a face și de a spune, nu este un cadou nemeritat pe care l-aș fi primit de la cineva, din contra, este doar expresia drepturilor și intereselor pacienților. Primarul a afirmat în conferință „sa-mi vad de treabă” și asta voi face: aceste lucruri sunt treaba mea!

Colectivul medical al spitalului nostru tratează în medie 15.000 de cazuri pe an cu un indicator de complexitate egal sau chiar mai mare decât al unui spital județean de urgență.

Nu voi accepta ca valoarea, calitatea și cantitatea muncii depuse de către colegii mei să fie trimise în derizoriu prin afirmații peiorative.

Legea 95/2006 privind reforma sanitara

ART. 380

(1) Profesia de medic are ca principal scop asigurarea stării de sănătate prin prevenirea îmbolnăvirilor, promovarea, menţinerea şi recuperarea sănătăţii individului şi a colectivităţii. (2) În vederea realizării acestui scop, pe tot timpul exercitării profesiei, medicul trebuie să dovedească disponibilitate, corectitudine, devotament, loialitate şi respect faţă de fiinţa umană.

(3) Deciziile şi hotărârile cu caracter medical vor fi luate avându-se în vedere interesul şi drepturile pacientului, principiile medicale general acceptate, nediscriminarea între pacienţi, respectarea demnităţii umane, principiile eticii şi deontologiei medicale, grija faţă de sănătatea pacientului şi sănătatea publică.

CODUL DE DEONTOLOGIE MEDICALĂ publicat in Monitorul Oficial 981/07.12.2016

CAPITOLUL I Principiile fundamentale ale exercitării profesiei de medic

ARTICOLUL 1 Scopul şi rolul profesiei medicale

Întreaga activitate profesională a medicului este dedicată exclusiv apărării vieţii, sănătăţii şi integrităţii fizice şi psihice a fiinţei umane. ARTICOLUL 2 Nediscriminarea

Actul profesional şi întreaga activitate a medicului se vor exercita, respectiv desfăşura fără niciun fel de discriminare, inclusiv în ceea ce priveşte starea de sănătate sau şansele de vindecare ale pacientului.

ARTICOLUL 3 Respectul demnităţii fiinţei umane În toate situaţiile actul profesional, în oricare formă sau modalitate s-ar desfăşura, se va face cu respectarea strictă a demnităţii umane ca valoare fundamentală a corpului profesional.

ARTICOLUL 4 Primordialitatea interesului şi a binelui fiinţei umane

În toate deciziile cu caracter medical, medicul va trebui să se asigure că interesul şi binele fiinţei umane prevalează interesului societăţii ori al ştiinţei.

ARTICOLUL 5 Obligativitatea normelor profesionale şi a celor de conduită

Medicul trebuie să depună toate diligenţele şi să se asigure că decizia profesională pe care o ia sau intervenţia cu caracter medical respectă normele şi obligaţiile profesionale şi regulile de conduită specifice cazului respectiv.

ARTICOLUL 6 Independenţa profesională

Medicul este dator să stăruie şi să îşi apere independenţa profesională, fiind interzisă orice determinare a actului medical ori a deciziei profesionale de raţiuni de rentabilitate economică sau de ordin administrativ.

Borcean Gheorghe

Medic primar chirurg, Doctor în Științe Medicale

Medic primar ortopedie-traumatologie

Medic specialist Medicină Legală

Atestat studii complementare de management al serviciilor de Șănătate Publică

Profesor asociat la Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș”, Timișoara

Președinte al Colegiului Medicilor din România

Vicepreședinte al Comitetului European al Ordinelor Medicilor