[FOTO] La mulți ani, Valentin Teodosiu-Uriaşul cu suflet de copil!

Un uriaş cu suflet de copil este îndrăgitul actor, Valentin Teodosiu!

Articol editat de Radio Resita, 17 septembrie 2021, 14:53 / actualizat: 17 septembrie 2021, 19:25

A venit pe lume într-o zi de  17 septembrie a anului 1953 în Bucureşti.

Cu Harul primit la naştere s-a jucat frumos din postura   actor  de teatru, film și televiziune, devenind o personalitate publică cunoscută mai ales ca vocea postului de televiziune Pro TV încă de la începuturile canalului, din 1995.

Şi-a îmbrăcat vocaţia de şlefuitor de suflete la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică (IATC), la clasa profesorilor Petre Vasilescu și Cornel Vendel.

A jucat ani de zile pe scena Teatrului Nottara din Bucureşti, în spectacole precum: ”Romeo şi Julieta” de W. Shakespeare (1978), ”Scapino” de Moliere (1985), ”Burghezul gentilom” de Moliere (1989), ”Sinucigaşul” de N. Erdman (1990), ”Regele moare”, de Eugen Ionesco (1991), ”Puricele” de G. Feydeau (1993), ”Aşteptându-l pe Godot” de S. Beckett (1996), ”Cu capu de nicovală” (2000), „Larry Thompson, tragedia unei tinereţi” sau ”Show must go on” de Dusan Kovacevic (2002), „Moştenirea lui Cadâr” de Sam Shepard (2002).

După 25 de ani în care a făcut parte din trupa Teatrului Nottara, Valentin Teodosiu s-a alăturat în 2003 colectivului Teatrului de Comedie. Aici a jucat în spectacole precum: ”Scrisori găsite”, după texte de Tudor Muşatescu, în regia Andreei Vulpe (2003); ”A douăsprezecea noapte”, o adaptare a piesei lui William Shakespeare, în regia lui Gelu Colceag (2003); ”Poker” de Adrian Lustig, în regia lui Alexandru Tocilescu (2004); ”Revizorul” de Gogol, spectacol montat de Horaţiu Mălăele (2006); „Casa Zoikăi”, în regia lui Alexandru Tocilescu (2009); „Micul Prinţ” de Antoine de Saint-Exupery, în regia lui Alexandru Dabija (2017).

A mai jucat, între altele, în comedia muzicală „O premieră furtunoasă”, în regia lui Cezar Ghioca, care a avut premiera în 2010, la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti, precum şi în spectacolul „Prestez servicii artistice”, semnat Chris Simion, a cărui premieră a avut loc în 2014 la Godot Cafe-Teatru din Bucureşti.

Valentin Teodosiu a fost distribuit şi în numeroase filme: ”Aurel Vlaicu” (regia Mircea Drăgan, 1977), ”Ion – blestemul pământului, blestemul iubirii” (regia Mircea Mureşan, 1979), ”Imposibila iubire” (regia Constantin Vaeni,1983), ”Lişca” (regia Ioan Cărmăzan, 1983), ”Acasă” (regia Constantin Vaeni, 1984), ”Sezonul pescăruşilor” (regia Nicolae Opriţescu, 1985), ”Sania albastră” (regia Ioan Cărmăzan, 1986), ”Umbrele soarelui” (regia Mircea Veroiu, 1986), ”François Villon – poetul vagabond ” (regia Sergiu Nicolaescu, 1987), ”Drumeţ în calea lupilor” (regia Constantin Vaeni, 1988), ”Înnebunesc şi-mi pare rău” (regia Jon Gostin, 1990), ”Şobolanii roşii” (regia Florin Codre, 1990), ”E pericoloso sporgersi” (regia Nae Caranfil, 1992), ”Patul conjugal” (regia Mircea Daneliuc, 1992), ”Priveşte înainte cu mânie” (regia Nicolae Mărgineanu, 1992), ”Această lehamite” (regia Mircea Daneliuc, 1993).

Face parte, de asemenea, din distribuţia filmelor: ”Asfalt Tango” (regia Nae Caranfil, 1996), ”Dulcea saună a morţii” (regia Andrei Blaier, 2003), ”Amen” (regia Costa Gavras, premiera în 2002), ”Raport despre starea naţiunii” (scenariul şi regia Ioan Cărmăzan, 2004), ”Orient expres” (regia Sergiu Nicolaescu, 2004), serialul difuzat de Televiziunea Română în 2005 ”Amantul Marii Doamne Dracula”, o ecranizare a romanului omonim semnat de Fănuş Neagu (regizor Constantin Dicu), ”Sistemul nervos” (regia Mircea Daneliuc, 2005), ”15” (regia Sergiu Nicolaescu, 2005), ”Păcală se întoarce” (regia Geo Saizescu, 2006), ”Nunta mută” (regia Horaţiu Mălăele, scenariul Adrian Lustig şi Horaţiu Mălăele, 2007), „Dincolo de America” (regia Marius Barna, 2008), „Le Concert” (”Concertul”), co-producţie franco-ruso-română (regia Radu Mihăileanu, 2009), „Ho Ho Ho” (regia Jesus del Cerro, după un scenariu de Bogdan Mirică, 2009), „Poker” (regia Sergiu Nicolaescu, după un scenariu de Adrian Lustig, 2010), „Ultimul corupt din România” (regia Sergiu Nicolaescu, 2012).

În 2006 a publicat cartea autobiografică ”Un clovn pentru eternitate”.

Sensibilitatea sa stă mărturie răstignită frumos în cartea sa, ce s-a bucurat de succes.

Dacă l-aş compara cu ceva anume, cred, dacă îmi permite, că este sufletul unei lacrimi ce netezeşte sufletele noastre prăfuite şi singuratice cu bucuria celui născut să dăruiască, să iubească şi să îmbrăţişeze frumosul uitat din noi.

Are puterea de vindecare a unei rugăciuni şi revelaţia unei mătănii făcute discret de la … înălţimea sensibilităţii sale.

“Nu putem juca la fel, nu putem fi geniali tot timpul, dar la 220 de volţi este obligatoriu să fii. Eu personal nu pot să o las mai moale, cum se spune, pentru că vreau, nu vreau, am chef, nu am chef, am necazuri, am supărări trebuie să joc la ora aceea. Bine.Pentru că nefericitul acela din sală a venit să uite de viaţa lui şi a dat 30 de lei pe bilet, dacă nu 100 pe trei bilete şi vrea să te vadă la capacitate maximă. Nu poţi să joci cu motoarele reduse. Asta te consumă, te macină, transpirăm sudoare-sânge, ne îmbolnăvim”,mărturiseşte aniversatul nostru.

Este părinte şi îşi copleşeşte ca un copil bucuria aceasta de a-l duce cineva pe sânge mai departe.

Este un Om, un Uriaş cu suflet de copil căruia îi transmitem din Banatul de Munte un sincer La Mulţi Ani!

Să ne trăieşti, Maestre!

Anca Bica Bălălău

Sursa foto:facebook Valentin Teodosiu;AGERPRES