În 24 ianuarie 1859 s-a înfăptuit Mica Unire sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, eveniment care a marcat primul pas importat pe calea înfăptuirii statului național unitar român.
Reşiţa:
Muzeul Banatului Montan în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană “Paul Iorgovici” din Reşiţa au organizat astăzi la Colegiul Tehnic Cărăşan din urbe o serie de activităţi având ca temă Unirea Principatelor Române. Acţiunile au fost susţinute de elevii claselor a X-a şi a XI-a. În cadrul acestui eveniment a fost prezentată o expoziţie de material şi fotografii ale unor personalităţi marcante din perioada paşoptistă şi s-a jucat sceneta „Cuza şi Santinela”. Evenimentul s-a încheiat cu o horă autentică a unirii, în care s-au prins alături profesori şi elevi.
Cum a fost marcat acest eveniment a aflat reporterul Radio România Reşiţa, Hardy Cvoica:
La împlinirea a 155 de ani de la Unirea Principatelor Române şi la Liceul Teoretic “Diaconovici – Tietz” Reşiţa au avut loc astăzi o serie de activităţi omagiale în cadrul proiectului “Manifestările Unirii”. În intervalul orar 9.00 – 12.00, în sala de festivităţi a unităţii şcolare s-au desfăşurat două acţiuni tematice: etapele Unirii înfăptuite la 1859 şi Domnia lui Alexandru Ioan Cuza şi prezentarea scenetei “Moş Ion Roată şi Cuza – Vodă” de către elevii claselor a XII-a. Evenimentul a fost organizat de profesorii Florica Molnar şi Adriana Boru.
*
Mica Unire a fost marcată şi la filiala Lunca Bârzavei a Bibliotecii Judeţene ,,Paul Iorgovici” din Reşiţa, printr-o întâlnire literară. La eveniment au fost prezenţi elevii clasei a VIII-a A de la Şcoala cu clasele I-VIII, Nr. 8 din municipiu. Din programul manifestării amintim vizionarea unei expoziţii de carte dedicată momentului şi prezentarea unui fragment din “Moş Ion Roată şi Unirea” susţinut de elevii invitaţi, a precizat bibliotecar Victoriţa Apolzan. (Hardy Cvoica)
*
Caransebeş:
Împlinirea a 155 de ani de la Unirea Principatelor Române a fost marcată astăzi la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş. Manifestarea, organizată cu sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin, a debutat cu o alocuţiunea intitulată „Alexandru Ioan Cuza – făuritorul României moderne”, susținută de muzeograful Bogdana Branca.
Acest eveniment istoric este strâns legat de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate în 5 ianuarie 1859 în Moldova și în 24 ianuarie 1859 în Țara Românească. Unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări, a precizat Adrian Ardeț directorul instituției de cultură. Scopul acestei acțiuni a fost de a reaminti însemnătatea acestei date care a condus la făurirea României moderne.
Acțiunea s-a bucurat de vreme bună astfel că în curtea muzeului membrii ansamblul Zestrea Gugulanilor, sub îndrumarea coregrafului Simion Dragalina au format tradiţionala Horă a Unirii. (Cornelia Vlaicu)
*
Lugoj:
Peste 200 de lugojeni au dat astăzi mână cu mână într-o mare Horă a Unirii, eveniment organizat în Piaţa Victoriei din Lugoj. Pe lângă membrii Ansamblului Folcloric ”Lugojana”, iniţiatorul manifestării, au participat copiii din grădiniţele şi şcolile lugojene, reprezentanţi ai administraţiei locale şi Senatului României. ”Este o zi specială, o zi unică în istoria noastră, a românilor. Mă bucur că atât dansatorii, cât şi locuitorii urbei au venit în număr mare la manifestare, ce s-a derulat sub genericul „Să dăm mână cu mână!” a declarat maestrul coregraf Puiu Munteanu. (Ion Moldovan)
*
Bocşa:
Realizarea unirii de la 24 ianuarie 1859, de la a cărei înfăptuire se împlinesc anul acesta 155 de ani, a fost marcată la Bocşa printr-o manifestare organizată la cele două licee din oraş, sub coordonarea Casei de Cultură. Au fost prezentate materiale documentare inedite despre actul unirii vechilor state Moldova şi Ţara Românească, dar şi aspecte din viaţa romanţată a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a precizat şeful Serviciului de Cultură de la Bocşa, Dan Liuţ. La eveniment au participat elevi ai celor două şcoli din oraş, coordonaţi de profesorii Lia Cătană de la Liceul Teoretic „Tata Oancea” şi Simona Jivan de la Liceul Tehnologic Bocşa, alături de prof. Mihai Vişan şi de publicistul Tiberiu Popovici. (Laura Piperiu)
***
Unirea celor două principate a fost un proces care a început în 1848, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. În anul 1848 s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.
În Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în unanimitate, în 5 ianuarie 1859, reprezentantul „Partidei Naționale”, urmând ca ulterior într-o ședință secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate. Faptul împlinit în 24 ianuarie 1859 era considerat de Poarta Otomană și de Austria drept o încălcare a Convenției de la Paris, însă în textul Convenţiei din 1858 nu se stipula ca domnii aleși în cele două Principate să fie persoane separate.
În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică, iar după înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Prin Constituția adoptată la 1 iulie 1866, Principatele Unite încep să se numească oficial România pentru ca la 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Unire a Transilvaniei cu România creându-se actualul stat.
Alexandru Ioan Cuza, înfăptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859 se trăgea dintr-o veche familie de moldoveani, din părţile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comişi, ispravnici. Cuza s-a născut la 20 martie 1820. A învăţat până în 1831 la Iaşi, unde a avut colegi pe câţiva dintre viitorii săi colaboratori, între ei Vasile Alecsandri. E trimis apoi la Paris, unde îşi ia bacalaureatul în litere. S-a întors apoi în ţară şi a intrat în armată. S-a căsătorit în 1844 cu Elena Rosetti. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza în timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost în primele rânduri. A luat cuvântul la adunarea de la hotelul “Petersburg” din Iaşi, cerând înfăptuirea unor reforme democratice. Printre fruntaşii adunării arestaţi din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat şi Cuza; a reuşit apoi să scape de sub pază şi să fugă în Transilvania. Cuza are ocazia să participe la Marea Adunare de la Blaj de la 3/15 mai 1848, după care se retrage în Bucovina. În timpul domnitorului Grigore Ghica s-a reîntors în ţară şi în perioada pregătirii Unirii îndeplinea funcţia de pârcălab de Galaţi. Ca forma de protest faţă de falsificarea alegerilor pentru adunările ad-hoc din Moldova, Cuza şi-a dat demisia din funcţia de pârcălab. Patriot cu idei liberale, nu radicale însa, Cuza a fost acceptat chiar şi de partizanii celor doi Sturza care candidau susţinuţi de conservatori. La 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi în Moldova.
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă (1859-1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne. Prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României si al primului guvern unitar, prin reformele sale: adoptarea primei Constituții românești, reforma electorala, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrara, a învățământului, domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltării moderne a României.
Primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român a fost făcut la 24 ianuarie 1859, dar Marea Unire a avut loc în 1918 în Alba Iulia. (Hardy Cvoica)
