Mii de pelerini, printre care şi zeci de reşiţeni s-au întâlnit duminică, 2 iunie cu Suveranul Pontif, Sanctitatea Sa Papa Francisc, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, în periplul său istoric, de trei zile în România şi prezent în reşedinţa Bisericii unite cu Roma, greco-catolică pentru ridicarea la Sfintele Altare şi declararea de Fericiţi a celor 7 episcopi martiri: Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu. Ei au fost torturaţi şi prigoniţi de regimul comunist şi au murit în temniţe între anii 1950 – 1970.
După Catedrala Mântuirii Neamului la Bucureşti, Sanctuarul Marian de la Miercurea Ciuc, o seamă de vizite la Iaşi şi Sibiu, cea de-a treia Sfântă Liturghie din programul călătoriei apostolice făcute în România de Papa Francisc, s-a consumat în judeţul Alba la Blaj – slujbă în cadrul căreia a avut loc şi beatificarea celor şapte episcopi greco-catolici martiri, între care şi părintele reşiţean, Valeriu Traian Frenţiu. Evenimentul a fost unul unic atât pentru pelerinii sosiţi din toate colţurile ţării, cât şi ale Europei deopotrivă, a declarat pentru Radio Reşiţa preşedintele Asociaţiei generale a românilor uniţi, Greco-catolice din municipiul de pe Bârzava, Bogdan Mihele:
„Sunt 20 de ani de la ultima vizită a Sfântului Părinte Papa Ioan Paul al II-lea şi trăim din nou bucuria de a primi cu multă bucurie pe Sfântul Părinte Papa Francisc de această dată şi în Blaj – reşedinţa Bisericii române unite cu Roma, Greco-catolică. Sfântul părinte împreună cu întreg sinodul Bisericii unite cu Roma, dar şi cu episcopii invitaţi din România şi din străinătate, au celebrat Sfânta Liturghie şi la un moment dat în decursul slujbei, Papa a citit proclamaţia prin care cei 7 episcopi greco-catolici, morţi în faimă de martiri sub regimul comunist au fost ridicaţi la cinstea Sfintelor Altare”.
Ce au simţit pelerinii ajunşi la Blaj am aflat de la unii dintre aceştia:
„Un eveniment istoric pentru România, pentru Banat, pentru Transilvania, pentru toate provinciile româneşti. Am fost pe Câmpia Libertăţii acolo unde în 1848, 40.000 de oameni s-au adunat ca să se unească cu ţara într-o speranţă a viitorului. Numai dacă ai fost la Blaj în această zi poţi realiza câtă emoţie, câtă bucurie, câtă recunoaştere şi câtă reparare a istoriei şi a nedreptăţii făcute bisericii greco-catolice, oamenii au venit fericiţi, să se întâlnească cu Sfântul Părinte, au venit convinşi că religia nu desparte ci uneşte”.
„Ce am simţit aici în clipa în care l-am văzut pe Papa, nu pot să descriu; ceva deosebit, ceva liniştitor pentru sufletul meu că am venit, l-am văzut şi acum mă duc liniştită acasă”.
„… eu am regretat că nu l-am văzut şi pe Papa Ioan Paul al II-lea şi am socotit că de data aceasta nu trebuie să ratez momentul. Asta ţ-i se întâmplă odată în viaţă. Pentru mine e un om special, un om cu deschidere, un om înţelept, un om cu multă îngăduinţă pentru toate confesiunile şi un om cu multă carte. Pentru mine, întânirea cu Papa, un moment liniştitor şi un vis împlinit”.
Vizita istorică a Papei în România şi beatificarea celor şapte episcopi greco-catolici martiri au lăsat poporului român o preţioasă moştenire, ce poate fi sintetizată simplu în doar două cuvinte – „libertate şi milostivire”.
