Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] Micaela Ghiţescu, cea care ne-a predat lecţii fundamentale despre istorie şi neuitare, ne-a părăsit!

Motto: “A meritat osteneala? Totul merită osteneala…”. Fernando Pessoa

[FOTO] Micaela Ghiţescu, cea care ne-a predat lecţii fundamentale despre istorie şi neuitare, ne-a părăsit!

Articol editat de Radio Resita, 14 mai 2019, 19:04 / actualizat: 15 mai 2019, 6:49

Despre un om care trece curcubeul, cu siguranţă se vorbeşte frumos, dar despre un OM care a marcat 87 de ani din istoria ţării sale prin curaj, asumare şi erudiţie este foarte greu să pui în cuvinte reverenţa atunci părăseşte această lume…

Din păcate, ne-a părăsit Micaela Ghiţescu, traducătoare şi redactor-şef al revistei „Memoria“,cea care ne-a predat câteva lecţii fundamentale despre istorie şi neuitare.
Micaela-Alexandra Ghițescu a venit pe lume pe 18 iulie 1931, București şi a plecat pe 13 mai 2019. A fost fiica chirurgului Constantin Ghițescu și a Mariei-Eliza , născută Papacostea. A efectuat studiile la Liceul „Carmen Sylva” și la Liceul „Gheorghe Lazăr” din București (1937-1949). A urmat cursurile Facultății de Filologie, secția limba și literatura franceză (1949-1952, 1955-1957).

În perioada 1952-1955 a fost arestată sub acuzația de spionaj în favoarea Franței,condamnată în celebrul „lot francez”, format din eleve şi profesoare de la Liceul Francez din Bucureşti, a fost una dintre cele mai respectate traducătoare din România, unul dintre puţinii oameni care s+a încăpăţânat să nu lase să moară „Memoria -revista gândirii arestate”.
„Da, noaptea, 24 octombrie 1952. Au venit patru sau cinci bărbaţi. Au „arestat” din bibliotecă şi două cărţi. Le ţin minte:„Chipurile şi priveliştile Americii”, de Petre Comărnescu, şi „Britannicus”, de Racine […] Am fredonat „Oda Bucuriei” când a murit Stalin. N-a fost ideea mea, a pornit încet, încet dintr-o altă celulă şi am cântat. A fost extraordinar când am aflat ce s-a întâmplat, nici nu mai ştiu cum, cred că prin Morse. Ţin minte că s-au tras clopotele atunci”, mărturisea regretata Micaela Ghiţescu.

Este autoare a 80 de lucrări de specialitate. În anul 2013, şi-a publicat memoriile, „Între uitare şi memorie“, la editura Humanitas. A colaborat la revista „Memoria“ de la începutul apariţiei ei, devenind directorul revistei în 2003.
Micaela Ghiţescu i-a cunoscut personal pe unii dintre cei mai mari scriitori contemporani de limbă portugheză, José Saramago, Rui Zink sau Lobo Antunes. Saramago (mort în 2010) era „galant şi drăguţ”, Zink, „drăguţ şi el”, doar Antunes este „ciufut, nimic nu-i convine”.
A tradus în special în și din limba portugheză. Este și autoarea unor dicționare spaniole și portugheze.Din 2003 a fost redactor-șef al revistei Memoria – revista gândirii arestate.

Pentru activitatea de promovare a culturii portugheze, în 2015, președintele Portugaliei Aníbal Cavaco Silva i-a conferit Ordinul Infantelui Dom Enrique (Ordem do Infante D. Henrique) cu gradul de Mare Ofițer.

Dumnezeu s-o odihnească în Lumină!

Anca Bica Bălălău

Sursa:wikipedia

OPERA:
Dictionar spaniol-roman. Bucuresti, 1976;
Dictionar roman-spaniol, Bucuresti, 1976;
Dictionar de proverbe spaniol-portughcz.-roman. Bucuresti, 1980;
Mica gramatica portugheza, Bucuresti, . Traduceri: M. A. Asturias, Week-end in Guatemala, in colab. cu P. Teodorescu, Bucuresti, 1964;
S. Leacock, Povestiri umoristice, in colab. cu T. Mainescu, Bucuresti, 1965;
H. Fiel-d’ing.Joseph Andrews, Bucuresti, 1966;
P.-D. Gais-seau, Shangriila, vale pierduta in preistorie, 1966;
Eca de Queiros, Crima parintelui Amaro, Bucuresti, 1968;
F. Namora, Casa vagabonzilor. Minele din San Francisco, Bucuresti, 1970;
Eca de Queiros, Relicva. 1972;
F. M. Pinto, Peregrinare, Bucu-resti, 1974;
E. Verfssimo, Incident la Antares, Bucuresti. 1975;
A. Herculano, Mascariciul, Bucu-resti, 1976;
Eca de Queiros, Familia Maia. 1978;
Almeida Garrett, Calatorie prin tara mea. Bucuresti, 1979;
L. Blaga, A mifagrosa semente / Mira-bila saminta, Bucuresti, 1981;
D. Machado. Ce spune Molero, Bucuresti, 1981;
E. Verfssimo, Domnul ambasador. Bucuresti, 1981;
G. Bacovia, Plumb/Chumbo, Bucuresti, 1983;
Eca de Queiros, Varul Bazilio, 1983;
A. Ruben, Turnul familiei Barbeta, Bucuresti, 1984;
J. Sarney, Apele de miazanoapte. Bucuresti, 1986;
U. Tavares Rodrigues, Nesupusii. Sfirsit de exil, Bucuresti. 1987;
A. Guer-reiro de Sousa, Compozitie la viitor. Cronos, Bucuresti, 1988.

Etichete:
Finisaj artistic și lansare de carte la Centrul Cultural Școala Pittner din Reșița: „Sfîrșitul s-a terminat” – Nicolae Comănescu și Jean-Lorin Sterian în dialog cultural
Cultură luni, 14 iulie 2025, 17:00

Finisaj artistic și lansare de carte la Centrul Cultural Școala Pittner din Reșița: „Sfîrșitul s-a terminat” – Nicolae Comănescu și Jean-Lorin Sterian în dialog cultural

Centrul Cultural Școala Pittner invită publicul la un dublu eveniment cultural de referință: finisajul expoziției „Sfîrșitul s-a terminat”...

Finisaj artistic și lansare de carte la Centrul Cultural Școala Pittner din Reșița: „Sfîrșitul s-a terminat” – Nicolae Comănescu și Jean-Lorin Sterian în dialog cultural
Seară germano-braziliană la Casa Adam Müller-Guttenbrunn din Timișoara
Cultură luni, 14 iulie 2025, 10:54

Seară germano-braziliană la Casa Adam Müller-Guttenbrunn din Timișoara

Tradițiile depășesc granițele – acest lucru este demonstrat de un eveniment special care va avea loc luni, 14 iulie, de la ora 18:30, la Casa...

Seară germano-braziliană la Casa Adam Müller-Guttenbrunn din Timișoara
14 iulie – Ziua Națională a Franței: semnificație istorică și celebrare la Reșița
Cultură luni, 14 iulie 2025, 00:10

14 iulie – Ziua Națională a Franței: semnificație istorică și celebrare la Reșița

Ziua Națională a Franței, marcată anual pe data de 14 iulie, a fost instaurată oficial în anul 1880 și comemorează două momente esențiale...

14 iulie – Ziua Națională a Franței: semnificație istorică și celebrare la Reșița
Călan: Sărbătoarea Coroanei de Flori, duminică, 13 iulie
Cultură vineri, 11 iulie 2025, 14:00

Călan: Sărbătoarea Coroanei de Flori, duminică, 13 iulie

Forumul Democrat al Germanilor din Călan îi invită cu drag pe toți membrii și simpatizanții săi să participe la tradiționala Sărbătoare a...

Călan: Sărbătoarea Coroanei de Flori, duminică, 13 iulie
Cultură vineri, 11 iulie 2025, 13:53

Regizorul Mateea Marin, partener cultural al Radio Reșița, invitat ”La MaMa Umbria International Symposium for Directors,” din Italia

Politicile culturale promovate de Radio România Reșița sunt de notorietate și totodată inspirate. Susținerea evenimentelor culturale de...

Regizorul Mateea Marin, partener cultural al Radio Reșița, invitat ”La MaMa Umbria International Symposium for Directors,” din Italia
Cultură joi, 10 iulie 2025, 21:34

Expoziție inedită la Reșița: origami delicat și aparate retro de colecție, expuse la Centrul social „Frederic Ozanam”

La galeria Centrului social „Frederic Ozanam” din Reșița, iubitorii de artă, tradiție și obiecte de colecție sunt invitați să viziteze o...

Expoziție inedită la Reșița: origami delicat și aparate retro de colecție, expuse la Centrul social „Frederic Ozanam”
Cultură miercuri, 9 iulie 2025, 18:40

Adela Schindler, sărbătorită la Reșița: Eveniment aniversar la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” dedicat promovării valorilor culturale bănățene

Cinstirea valorilor locale a fost evocată miercuri, 9 iulie printr-un eveniment aniversar dedicat prof. Adela Schindler de la Colegiul Naţional...

Adela Schindler, sărbătorită la Reșița: Eveniment aniversar la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” dedicat promovării valorilor culturale bănățene
Cultură marți, 8 iulie 2025, 21:35

Festivalul Folclorului Ceh – Ediția a XXI-a are loc pe 2 august 2025 în satul Șumița

Forumul Cehilor din România vă invită sâmbătă, 2 august 2025, în pitorescul sat Șumița, județul Caraș-Severin, la Ediția a XXI-a a...

Festivalul Folclorului Ceh – Ediția a XXI-a are loc pe 2 august 2025 în satul Șumița