15 ianuarie – Ziua Culturii Naționale şi 170 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu!

Motto: „Așa cum îl iubesc pe Eminescu, iubesc și lacrima lui”. Grigore Vieru

Articol editat de Radio Resita, 14 ianuarie 2020, 22:40 / actualizat: 15 ianuarie 2020, 6:59

Ziua de 15 ianuarie, aleasă ca Zi a Culturii Naţionale, reprezintă data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).

Camera Deputaţilor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege, prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Zi a Culturii Naţionale, act normativ ce a întrunit 175 de voturi favorabile, unul împotrivă şi două abţineri.

Proiectul a fost iniţiat de 50 de deputaţi şi senatori şi de Mircea Diaconu, care a semnat această iniţiativă. În expunerea de motive a iniţiatorilor se arată: ”Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional”.

Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie – Ziua Culturii Naţionale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în MO 831 din 13 decembrie 2010.

Şi în alte ţări europene, Ziua Culturii Naţionale omagiază oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte.

Astfel, în Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes.

Şi autorităţile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naştere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naţionale.

Recitindu-l pe Eminescu ne reîntoarcem, ca într-un dulce somn, la noi acasă și astăzi, mai mult ca oricand, suntem toți frații de limbă și literatură română Acasă, de Ziua Culturii Naționale ce reprezintă data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu, 15 ianuarie 1850. Strămoșii paterni ai poetului se presupune că provin dintr-o familie românească din Banatul ocupat de turci. Acolo la 1675 s-a născut un copil care adult fiind a fost poreclit Iminul, fiul lui Iminul a fost Iovul lui Iminul, născut la 1705, care a fost hirotonisit ca preot sub numele sârbizat de Iovul Iminovici, în conformitate cu uzul limbii slavone al cancelariei mitropoliei de la Carloviț.

Din cauza războiului ruso-austriaco-turc din 1735-1739, în urma căruia Banatul și alte regiuni, abia cucerite de la turci în 1716-1718, reintrau sub suzeranitate turcă, și în urma apelului episcopului Inocențiu Micu-Klein către românii de pretutindeni de a se stabili la Blaj, preotul Iovul Iminovici pleacă din Banat spre Blaj pe la 1738-1740, beneficiind de libertăți cetățenești, lot agricol contra unei taxe, învățământ gratuit în limba română pentru copii, condiționat fiind însă de a se mărturisi unit. Iovul Iminovici a avut doi fii, Iosif, elev de 10 ani la 1755, și Petrea Iminovici, străbunicul poetului.

Fiul lui Petrea Iminovici, Gheorghe Eminovici s-a căsătorit cu Raluca Jurașcu în primăvara anului 1840, primind o zestre substanțială, iar la 12 mai 1841 a primit titlul de căminar de la vodă Mihail Grigore Sturza.Mihai Eminescu a fost al șaptelea dintre cei unsprezece copii ai lui Gheorghe Eminovici și al Ralucăi. Copilăria și-a petrecut-o la Botoșani și Ipotești, în casa părintească și prin împrejurimi. Marele poet a fost activ în societatea politico-literară „Junimea” și a lucrat ca redactor la ziarul „Timpul”.

A publicat primul său poem la vârsta de doar 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.

Se spune adesea că toată lumea ar vrea opera lui Eminescu, dar nu și viața lui, dar câte genii se nasc într-un neam?

Și, dacă ne amintim ce mărturisea Zoe Dumitrescu Bușulenga:

„Cu Eminescu apare în literatura europeană ultimul mare poet romantic, păstrând în existența și opera sa conturul caracteristic al dramei artiștilor romantici. Năzuind necontenit spre un plan de viață superior etic și artistic, căutând cu patos adevărul și refuzând consecvent compromisul, Eminescu s-a aflat în permanent conflict cu lumea vremii sale din pricina noncomformismului, a sincerității în faptele de viață și a înălțimii de gândire, dublată de o sete de cunoaștere absolută”, este corect să spunem cu Mihai Eminescu – „omul deplin al culturii românești” se naște literatura poetică română sub auspiciile geniului lui și forma limbii naționale, care și-a găsit în poet cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, și va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veșmântului cugetării românești. Pentru că el ne-a ajutat pe toți să ajungem la o înțelegere a ’’Luceafărului’’, la înțelegerea tragică, dar olimpiană a acelui ’’Nu credeam să învăț a muri vreodată’’după cum susținea Nichita Stănescu.

Lui Mihai Eminescu nu-i datorăm doar o zi, nu-i datorăm doar o blândă închinare şi nu ne putem permite să-l imaginăm doar ca pe un nume… Întreaga sa Creaţie este miezul ADN-ului nostru de români, dar şi de cetăţeni ai universalităţii care-şi măsoară veşnicia şi prin venele culturii româneşti.

Numele lui Mihai Eminescu este legat de Banatul de Munte şi prin primul teatru din ţară , cel de la Oraviţa, ce îi poartă numele.

Acest teatru a găzduit trupa lui Mihail Pascaly, din care făcea parte și Mihai Eminescu ca sufleur, trupă ce  a prezentat două spectacole, în zilele de 1 și 2 septembrie 1868.

Primul patriarh al României, Miron Cristea, plecat din scaunul de Episcop al Caransebeșului, a realizat prima lucrare academică dedicată marelui poet Mihai Eminescu, în anul 1895, pe atunci fiind Elie Cristea, un tânăr doctorand care absolvea studiile de filosofie şi filologie modernă la Budapesta cu o teză intitulată: „Eminescu, viaţa şi opera. Studiu asupra unor creaţii mai noi din literatura română“. În cuprinsul ei a fost numit pentru prima dată „Luceafărul poeziei româneşti“.

Cea mai înaltă instituţie de cultură, Academia Română, lansează de Ziua Culturii Naționale, la Ateneul Român, aplicația digitală „Mihai Eminescu, întreaga operă”.

Opera eminesciană va fi disponibilă, în regim gratuit și într-un format compatibil cu telefoanele inteligente, în magazinele App Store și Google Play, informează Biroul de Presă al Academiei Române.

Aplicația „Mihai Eminescu, întreaga operă” a fost realizată pe parcursul a doi ani de o echipă interdisciplinară alcătuită din cercetători de la Centrul European de Studii în Probleme etnice al Academiei Române, membri ai Asociației Române de Geopolitică, Geoeconomie și Geocultură și tineri informaticieni, cu sprijinul financiar al Asociației NeamUnit.

Academia Română subliniază că prin acest proiect și-a asumat „urgența refacerii punților dintre marii întemeietori ai culturii române moderne și societate”.

Astfel, aplicația „Mihai Eminescu, întreaga operă” pentru telefoanele inteligente reprezintă a doua mare relansare a Operei eminesciene după seria tipărită de-a lungul ultimului secol de către Academia Română.

Aplicația „Mihai Eminescu, întreaga operă” pentru telefoanele cu sisteme de operare Android și iOS are ca scop apropierea tineretului de „omul deplin al culturii române” prin intermediul tehnicilor de comunicare moderne.

În același timp, opera este utilă și persoanelor de specialitate, punând la dispoziția acestora un bogat instrumentar bio-bibliografic.

Așa cum am mai afirmat-o, Mihai Eminescu este unul din puţinii Apostoli ai Lui Dumnezeu care se roagă pentru noi în limba română!

Epilog: „Ca să-ţi dai seama de nivelul culturii generale a unei naţii, trebuie să vezi ce idoli are”.Mihai Eminescu

Anca Bica Bălălău