[AUDIO] Ariel Sharon va fi înmormântat astăzi la Ierusalim, lângă soţia sa româncă

Articol editat de Mirabela Afronie, 13 ianuarie 2014, 07:20

Luni, 13 ianuarie 2014

Funeraliile fostului premier israelian Ariel Sharon, care a încetat din viaţă sâmbătă, la vârsta de 85 de ani, vor avea loc astăzi după-amiază, la ranchul familiei Sharon, la care vor participa personalităţi din întreaga lume.
Va fi înmormântat alături de soţia sa, Lili, originară din Braşov, care a murit în 2000. Mama lui Ariel Sharon era din Basarabia. Sharon va fi înmormântat cu onoruri militare de stat. Sicriul va fi purtat de şase generali ai armatei israeliene.
La cortegiu vor lua parte preşedintele statului, premierul, preşedintele Knessetului şi familia. Vor asista lideri politici din lumea întreagă, inclusiv vicepreşedintele Statelor Unite, Joe Biden, cu o delegaţie care include 100 de persoane. Ariel Sharon a fost omagiat de clasa politică israeliană şi de lideri din întreaga lume.
Mesaje de condoleanţe au fost transmise şi de preşedintele României, Traian Băsescu, de preşedintele Senatului, Crin Antonescu, şi premierul Victor Ponta. Vicepremierul Liviu Dragnea va reprezenta Guvernul României la funeraliile fostului premier israelian.

De la Ierusalim transmite corepondentul Radio România Actualităţi Dragoş Ciocârlan:

Sâmbătă, 11 ianuarie 2014

Generalul Ariel Sharon, fost premier şi om forte al dreptei israeliene, a murit sâmbătă, după ce a stat în comă opt ani. Dacă israelienii nu încetează cu omagiile la adresa sa, lideri palestinieni îl consideră ‘criminal’ şi regretă că nu a fost deferit justiţiei internaţionale, relatează AFP.

Starea de sănătate a lui Ariel Sharon, care nu şi-a recăpătat cunoştinţa după atacul cerebral suferit pe 4 ianuarie 2006, s-a deteriorat progresiv şi s-a înrăutăţit în ultimele ore, informează Agerpres.

Ariel Sharon va rămâne în istorie ca unul dintre cei mai abili şi controversaţi lideri militari şi politici din Israel, adept al unor metode expeditive, a cărui viaţă nu a încetat să îi surprindă pe prieteni şi duşmani.

Multă vreme paria al politicii israeliene pentru ‘răspunderea indirectă’, dar personală, în masacrul palestinienilor de către aliaţii săi falangişti creştini libanezi în taberele de refugiaţi Sabra şi Shatila (Beirut 1982), Sharon a devenit premier în 2001, aminteşte AFP. Ultim reprezentant al generaţiei de fondatori ai Israelului, alături de preşedintele Shimon Pereş Ariel Sharon a condus guvernul într-o perioadă marcată de retragerea unilaterală din fâşia Gaza în 2005 şi construirea zidului de separare din Cisiordania.

Născut în 26 februarie 1928 în Palestina din părinţi belaruşi, Ariel Sharon s-a angajat de la 17 ani în Haganah, miliţia clandestină evreiască sub mandat britanic ce va forma nucleul armatei israeliene. De-a lungul carierei militare s-a remarcat prin curaj, dar şi prin indisciplină, trăsături de caracter cărora le datorează poreclele de ‘buldozerul’ şi ‘bărbatul care trece mereu pe roşu’. În fruntea unui comando de luptători şi apoi a unor unităţi de paraşutişti, Sharon lansează operaţiuni de pedepsire, dintre care cea mai sângeroasă s-a soldat în 1953 cu moartea a circa 60 de civili din satul palestinian Qibya (Cisiordania).

În octombrie 1973, ‘buldozerul’ a schimbat cursul războiului traversând canalul Suez pentru a încercui armata egipteană, împotriva instrucţiunilor statului-major. A participat la crearea Likud, partidul dreptei naţionaliste, condus de Menahem Begin, care a ajuns la putere în 1977. Ministru al agriculturii în primul guvern de dreapta, Ariel Sharon pune bazele colonizării în Cisiordania.

Ca ministru al apărării, a planificat şi executat dezastruoasa invazie a Libanului în 1982 pentru a lichida Organizaţia de Eliberare a Palestinei (OEP) şi a instala o hegemonie regională a Israelului, punând guvernul în faţa faptului împliniţ susţin istoricii. În pofida plecării luptătorilor gherilelor palestiniene, el nu a reuşit să îl elimine pe şeful OEP, Yasser Arafat, regret pe care l-a mărturisit public până la moartea istoricului lider palestinian, în 2004.

Arial Sharon a ajuns în 1999 şef al partidului Likud şi pe 28 septembrie 2000 a făcut o vizită considerată provocatoare pe Esplanada Moscheilor din Ierusalimul de Esţ loc sfânt al musulmanilor, care a declanşat a doua Intifada palestiniană. În acea perioadă au fost comise multe atentate în oraşe israeliene. Ariel Sharon a câştigat alegerile din ianuarie 2001, fiind desemnat premier al Israelului în luna februarie a aceluiaşi an.

A avut relaţii apropiate cu preşedintele american George W. Bush, angajat în ‘războiul împotriva terorismului’. Începând din decembrie 2001, Sharon l-a asediat pe Arafaţ pe care îl considera ‘un Ben Laden’ palestinian, în cartierul general al acestuia din Ramallah, din care liderul palestinian a ieşit doar pentru a muri în Franţa.

Contestat de Likud, care a apreciat că proiectul său de evacuare unilaterală a militarilor şi a 8.000 de colonişti din Gaza este o ‘trădare’, Sharon a părăsit partidul în noiembrie 2005 şi a fondat partidul de centru Kadima.

Omul forte al dreptei s-a arătat în schimb prea puţin preocupat de campaniile sale electorale, unul din fiii lui, Omri, ispăşind o pedeapsă de şapte luni de închisoare pentru finanţarea ilegală a campaniilor tatălui său.

Aflat în comă după un atac cerebral survenit pe 4 ianuarie 2006, Ariel Sharon a alunecat încet în uitare, numele său apărând tot mai rar în presă, încheie AFP.

Corespondentul Radio România la Ierusalim, Dragoş Ciocârlan: