Istoricul literar Paul Cornea ne-a părăsit la 7 octombrie 2018, anunţă Muzeul Naţional al Literaturii Române.

Istoricul, criticul şi teoreticianul literar Paul Cornea s-a născut la 3 noiembrie 1924, potrivit „Dicţionarului biografic al literaturii române – A-L” (Aurel Sasu, Editura Paralela 45, 2006) (alte surse menţionează anul 1923, drept anul naşterii), în Bucureşti, unde a urmat studiile liceale şi universitare; licenţiat în litere şi filosofie în anul 1948.

A fost fiul lui Leon Constantin Luca, maistru tipograf, și al Olgăi. A urmat liceul în București, la Liceul Evreiesc de Băieți „Cultura”, unde îl are profesor pe dramaturgul și eseistul Mihail Sebastian.

Este licențiat în Litere și Filosofie al Universității din București în 1948, secția Sociologie. Devine doctor în filologie în 1971. A deținut funcții importante, înainte de 1990, în Consiliul Culturii, în domeniul cinematografiei, și a fost cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. După 1990 a devenit secretar de stat în Ministerul Educației Naționale și decan al Facultății de Litere între 1990 și 1993. Specialist în perioada Preromantismului românesc și a Romantismului. Teoretician literar cu interese în zona literaturii comparate și a teoriei literare. În prezent este profesor asociat la Facultatea de Litere din Universitatea București și unul dintre cei mai importanți interpreți ai fenomenului literar (critică, teoria și istoria literaturii, comparatism).

După 1990, a fost secretar de stat în Ministerul Învățământului (ianuarie-iunie 1990), șef de catedră și decan al Facultății de Litere (1990-1996), profesor emerit la Facultatea de Litere din cadrul Universității București. A fost unul dintre cei mai importanți interpreți ai fenomenului literar, autorul a numeroase lucrări în domenii precum teoria și istoria literaturii, critică literară, literatură comparată, specialist în perioada preromantismului românesc și a romantismului. Inițiază și conduce, din 1967, seria de „Documente și manuscrise literare”.

Membru al Asociației Internaționale de Literatură Comparată, din 1985 a făcut parte din comitetul de coordonare, din 1991 din comitetul executiv, iar între 1994 și 1997 a îndeplinit funcția de vicepreședinte. De la fondarea ei în 1997, a fost președintele Asociației de Literatură Comparată din România. A participat la numeroase congrese ale AILC (Bordeaux, Montreal, Budapesta, Innsbruck, New York, Paris, Munchen, Edmonton și Leiden), fiind ales și președinte al comisiei de experți pentru organizarea congresului de la Pretoria (2000). A fost distins cu Ordinul Palmes académiques în grad de Ofițer (1997). A făcut parte din Consiliul de conducere al Institutului Cultural Român în perioada 2009-2012.

Dintre volumele publicate menţionăm: „Studii de literatură română modernă” (1962), „Anton Pann” (1964), „De la Alexandrescu la Eminescu” (1966), „Originile romantismului românesc” (1972, reeditată în 2008), „Oamenii începutului de drum” (1975); „Conceptul de istorie literară în cultura românească” (1978), „Regula jocului. Versantul colectiv al literaturii” (1980), „Itinerar printre clasici” (1984), „Introducere în teoria lecturii” (1988) (trad. italiană, 1993), „Aproapele şi departele” (1990), „Semnele vremii” (1995). Alte volume: „Introducere în teoria lecturii” (1998), „Interpretare şi raţionalitate” (2006), „Ce a fost – cum a fost. Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache” (2013).

A fost răsplătit cu Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei (1972) şi Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1973). A fost distins cu „Palmes Academique”, gradul „Officier” (1997).

La 31 august 2015, Uniunea Scriitorilor din România (USR) i-a decernat istoricului literar Paul Cornea, în cadrul Galei Premiilor USR, Premiul Naţional pentru literatură.

Paul Cornea rămâne în memoria foştilor săi studenţi ca un dascăl de excepţie, o personalitate a culturii româneşti ce a îmbogăţit şi slujit limba şi literatură română.

Anca Bica Bălălău

Sursa-wikipedia