Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO-AUDIO] Florian Pittiș împlinea 78 de ani… „Nu uitați, astăzi este prima zi din restul vieții voastre! Trăiți clipa”

Florian Pittiș împlinea, astăzi, 78 de ani… dar pe 5 august 2007, la ora 15:15, pleca undeva numai de el știut…  lăsându-ne cu mâna întinsă ca a Regelui Lear… mai săraci cu o insulă locuită de proverbiala sa înțelepciune: „Nu uitați, astăzi este prima zi din restul vieții voastre! Trăiți clipa!”

[FOTO-AUDIO] Florian Pittiș împlinea 78 de ani… „Nu uitați, astăzi este prima zi din restul vieții voastre! Trăiți clipa”

Articol editat de Radio Resita, 4 octombrie 2021, 14:05

Născut pe 4 octombrie 1943, Florian Pittiş a fost singurul fiu al unui pilot aviator, Nicolae Pitiş, comandant de escadrilă şi al Anei Pitiş, secretară de şcoală, casnică şi apoi croitoreasă, cea care ”semănând cu Danielle Darieux”, dorise – dar familia nu-i permisese – să devină actriţă.

Florian Pittiș împlinea, astăzi, 78 de ani… dar pe 5 august 2007, la ora 15:15, pleca undeva numai de el știut…  lăsându-ne cu mâna întinsă ca a Regelui Lear… mai săraci cu o insulă locuită de proverbiala sa înțelepciune: „Nu uitați, astăzi este prima zi din restul vieții voastre! Trăiți clipa!”

„Mi-a rămas în minte teribil de bine unul dintre dialogurile lui Platon în care se spunea: «Nu mă interesează părerile filosofice ale bucătarului, ci mă interesează cum face el mîncarea bună…» Şi atunci încerc să selectez şi să stau de vorbă cu oameni care sper să mă înţeleagă şi care sper să fie interesaţi numai de ce doresc eu să le ofer celorlalţi oameni. ?n rest, chinul meu personal mă priveşte”, spunea Moţu Pittiş.

Ceea ce rămâne din noi după trecerea în lumea celor drepţi este ceea ce am dat cât am trăit. Iar Moţu ne-a tot dat, doar noi să fi fost în stare să primim măcar un sfert din ceea ce el a vrut cu încăpăţânare să ne lase, sfidând toate nedreptăţile condiţiei de muritor. Era conştient că spre cer avem totdeauna libertate absolută, iar spre pământ totdeauna suntem îngrădiţi de condiţia umană.
Era pasionat de muzică şi îşi dorea să fie contemporan cu tot ce se întâmplă „pentru a nu fi comic în faţa tinerilor”.

„După mine, Progresul !”

Din câte se cunoaşte, numele său de familie a ajuns să fie scris cu doi de „t” dintr-o greșeală a angajatului stării civile, care pur şi simplu a completat eronat certificatul său de naștere.

La vârsta de 4 ani, cel alintat – de toţi, începând cu bunica sa din partea tatălui –„Moţu”, a debutat pe scena Teatrului Savoy în spectacolul „Congresul puştilor” de Saşa Georgescu şi I. Avian, în rolul „Ciuculeţ”, în compania altor tineri interpreţi ca Flavia Buref, Ileana Cotrubaş sau Alexandru Lulescu.

A frecventat grădiniţa în limba română, dar şi cea de la „Maison des Français”, unde înregistrează primul mare „succes” muzical, el interpretând „Pe Mureş şi pe Târnave”, îmbrăcat fiind în costum popular.

În clasa a IV-a a pus în scenă actul III din „O scrisoare pierdută”, de Ion Luca Caragiale, repartizându-şi rolul cetăţeanului turmentat.

Ca liceean, la „Gheorghe Lazăr”, se întâlneşte cu neuitatul actor Petre Gheorghiu, care era conducător al cercului dramatic al elevilor – din care mai făceau parte viitori actori, ca bunul prieten Mihai Stan, Dan Tufaru, Marina Maican, Alinta Ciurdăreanu, Aimee Iacobescu şi alţii.

În anul 1956 începe să frecventeze restaurantul „Ceahlăul”, care se afla în colţul străzii pe care locuia, şi unde era o formaţie extraordinară, care cânta „Rock Around the Clock”, al lui Bill Haley, la acordeon, ţambal şi la nai. Era momentul în care începea marea sa pasiune pentru muzica rock.
În 1958, a făcut figuraţie în spectacolul „Omul cu mârţoaga”, la Teatrul Naţional din București.

La examenul de admitere de la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din Bucureşti nu reuşeşte, din cauza unor probleme de dicţie.

Despre marea sa iubire, Teatrul, mărturisea: „Am făcut teatru inconştient, de la patru ani. Conştient, din 1961, când am terminat liceul şi am căzut la examenul de admitere la Institut. Am devenit electrician la Teatrul „Bulandra’’. Stăteam de dimineaţa pînă noaptea în teatru, asistam la repetiţiile conduse de Liviu Ciulei sau de Lucian Pintilie, îi vedeam muncind pe marii actori ai acestei scene. Atunci am învăţat tot ceea ce ştiu astăzi şi atunci m-am molipsit de pasiunea nebună pentru acest mod de a exista: să-ţi trăieşti orele, zilele şi nopţile în funcţie de clipele în care eşti pe scenă”.

A lucrat la Teatrul Municipal „Lucia Sturza-Bulandra”, colaborând cu regizori de renume precum Liviu Ciulei, Andrei Șerban, Alexandru Tocilescu, Sanda Manu, Dan Micu. A tradus și a regizat piese de teatru.

„George Constantin mi-a contrazis teoriile. Nu contează ce faci tu în scenă, important este ca spectatorul din sală să plângă sau să râdă. Îl vedeai pe George care trecea prin scenă diurn, senin. Erau trei-patru momente când apăsa pe pedală şi, în sală, li se făcea pielea de găină. Momentele acestea erau ca nişte piloni care susţineau restul, şi ţie, care-l priveai, îţi luminau întregul”, îşi amintea artistul.

Rămâne în memoria noastră, în memoria viitoarelor generații pentru că a recitat dumnezeieşte, a cântat, a jucat în filme, a interpretat roluri ce nu se pot uita. Pe la jumatatea anilor ’70, un trio format din Anda Călugăreanu, Florian Pittiş şi Dan Tufaru, sub bagheta marelui dispărut la cutremurul din 1977 Alexandru Bocăneț, însenina şi înviora la TV serile monotone ale românilor. Acele momente de aur din istoria televiziunii române se pot revedea cu multă placere, astăzi, toți patru fiind dispăruți dintre noi.

Din anul 1992 a făcut parte din formația Colibri. Semnează cronică muzicală în diverse publicații, iar în anul 1998 devine directorul Canalului Tineret al Radiodifuziunii Române, urmând ca apoi să devină redactor-șef al postului de radio Radio 3net, primul post public de radio din lume care a emis exclusiv pe Internet, post care astăzi îi poartă numele. Actualitate, interactivitate, muzică, teatru, dosare tematice, documentare ample, prezentări de evenimente şi de personalităţi, linkuri spre nenumărate alte surse de informare şi de cultură de pe întreg mapamondul, plus cristalizarea unei echipe tinere, îndrăzneţe şi competente – iată principalele realizari ale lui Florian Pittiş ca „om de radio”, conform dictonului său preferat „După mine, Progresul !”.

Radio3net este parte a unei instituții publice de media, dar deosebit de concepțiile clasice ale unui post de radio. Legătura cu ascultătorii se face instantaneu, prin chat, iar camerele web oferă imagini din studio. Postul emite live 24/24/7 cu tronsoane realizate de moderatori sau colaboratori. Temele (topicele) puse în discuție pe chat, sunt comentate prin intermediul moderatorului aflat în fața microfonului.Site-ul web al postului Radio3net găzduiește o colecție impresionantă de albume folk și rock, de povești ale teatrului românesc radiofonic și de înregistrări video de la festivalurile muzicale din țară.

„Nu uitați, astăzi este prima zi din restul vieții voastre! Trăiți clipa”

Cel alintat „Moţu” a fost un om complex, inegalabil prin generozitate şi naturaleţea incredibilă, o voce care adunase, parcă, toate misterele şi sensibilităţile lumii. În afara activității artistice, Pittiș a fost membru și președinte al Senatului Clubului Aristocratic al Rapidului, fiind un susținător declarat al acestei populare echipe de fotbal.

S-a căsătorit la 12 martie 1999 cu Niculina Anda, educatoare.
A rămas în memoria românilor VOCEA de la Teleenciclopedia și un mare fan al echipei Rapid, dar și cel care nu mai dădea autografe după ce John Lennon a fost împușcat de un dezaxat care-i ceruse un… autograf.

Președintele României, de atunci i-a conferit artistului Florian Pittiș la 7 februarie 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria D – „Arta Spectacolului”, „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”

„Eu, Florian Pittiş am şansa dementă, care mă deosebeşte de mulţi contemporani ai mei de pe planetă, de a duce în fiecare seară o altă existenţă. Sunt rege şi portărel, sunt tînărul care nu a făcut nimic, sunt proaspătul absolvent de liceu, iar alteori sunt numai spirit: Ariel.
N-aveţi decît să mă invidiaţi, dar eu pot să fac în fiecare seară această minune: să iau viaţa de la capăt. Şi în permanenţă sunt eu; ceea ce vedeţi pe scenă sunt gîndurile mele care îmbracă forma unui rege sau ale unui portărel, sau ale unui tînăr care n-a făcut nimic, sau ale unui absolvent de liceu – etern candidat la bacalaureatul vieţii”, mărturisea artistul pentru Revista „Teatrul“.

A devenit spiritul lui Ariel pe 5 august 2007, la ora 15:15, când pleca undeva numai de el știut… a luat atunci cu el zestrea lui din care ne-am îmbogățit aici pe pământ… undeva printre personajele interpretate de el îl găsim prin cotloanele minții fie ca pe un Feste, cel mai înțelept și mai trist bufon din comediile shakespeareene- interiorizat, cu straturi de semnificații, elaborat cu precizie în gest, privire și cântec, fiindcă știe tot ce se poate ști despre noroc și soartă; sau ca pe etericul Ariel din „Furtuna” – incitant și răscolitor, jucându-se frumos prin Cerurile nemuririi sale.

Epilog: „Nu uitați, astăzi este prima zi din restul vieții voastre! Trăiți clipa”.Florian Pittiș

Anca Bica Bălălău

Sursa-Revista Teatrul

Nota redacţiei:

Doar pe www.radio-arhive.ro – Astăzi, 4 octombrie, când Florian Pittiș ar fi împlinit 78 de ani, vă invităm să ascultați două înregistrări din Fonoteca de Aur a Radio România cu Florian Pittiș citind un fragment din „Cugetările sărmanului Dionis” de Mihai Eminescu (înregistrare pe bandă magnetică, difuzată în emisiunea „Eminesciana”, 24 februarie 1990, redactor: Liliana Ursu), precum și o înregistrare cu Florian Pittiș citind un fragment din „Levantul” de Mircea Cărtărescu (înregistrare pe bandă magnetică, difuzată în emisiunea „Odă limbii române”, 15 februarie 1991, redactor: Claudia Tița.
? AICI găsiți cele două înregistrări: https://www.radio-arhive.ro/art…/evenimente/2418651/5881/2
Site-ul www.radio-arhive.ro reprezintă o cale de acces spre colecţiile de documente scrise şi sonore ce alcătuiesc Arhiva Naţională Radiofonică, o cale prin care se întoarce către public un tezaur naţional, creat în peste nouă decenii de funcţionare neîntreruptă în spaţiul public a posturilor Radio România.
Etichete:
Depunerea dosarului multinațional „Oya / Găteala tivurilor, practica tradițională de înfrumusețare”, propus pentru înscriere pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității a UNESCO
Cultură miercuri, 1 aprilie 2026, 17:56

Depunerea dosarului multinațional „Oya / Găteala tivurilor, practica tradițională de înfrumusețare”, propus pentru înscriere pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității a UNESCO

Marţi, 31 martie 2026, România, alături de Albania și Turcia, a depus dosarul multinațional „Oya / Găteala tivurilor, practica tradițională...

Depunerea dosarului multinațional „Oya / Găteala tivurilor, practica tradițională de înfrumusețare”, propus pentru înscriere pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității a UNESCO
Gala Premiilor UNITER 2026. Inside / Outside.Perspective. Reflecții.
Cultură miercuri, 1 aprilie 2026, 17:52

Gala Premiilor UNITER 2026. Inside / Outside.Perspective. Reflecții.

Astăzi, 1 aprilie, lansăm Gala Premiilor UNITER 2026. Perspective. Reflecții, o campanie amplă care adună artiști, oameni de teatru, oameni de...

Gala Premiilor UNITER 2026. Inside / Outside.Perspective. Reflecții.
„Icoana Învierii – comori de artă sacră”, expoziție specială la Muzeul din Caransebeș
Cultură miercuri, 1 aprilie 2026, 15:10

„Icoana Învierii – comori de artă sacră”, expoziție specială la Muzeul din Caransebeș

Locuitorii din Caransebeș și nu numai sunt invitați să participe la un eveniment cultural deosebit: expoziția „Icoana Învierii – comori de...

„Icoana Învierii – comori de artă sacră”, expoziție specială la Muzeul din Caransebeș
Concert prepascal la Catedrala din Muncitoresc, Reșița – Vecernie și muzică bisericească de excepție
Cultură luni, 30 martie 2026, 23:02

Concert prepascal la Catedrala din Muncitoresc, Reșița – Vecernie și muzică bisericească de excepție

Credincioșii din Reșița sunt invitați miercuri, 1 aprilie, de la ora 17:00, la un eveniment spiritual deosebit organizat de Parohia Ortodoxă...

Concert prepascal la Catedrala din Muncitoresc, Reșița – Vecernie și muzică bisericească de excepție
Cultură luni, 30 martie 2026, 20:40

Expoziție de artă plastică dedicată Învierii Domnului, la Reșița

O expoziție de artă plastică dedicată sărbătorii pascale va avea loc la Direcția Județeană pentru Cultură Caraș-Severin, aducând în...

Expoziție de artă plastică dedicată Învierii Domnului, la Reșița
Cultură sâmbătă, 28 martie 2026, 20:09

Zilele Literaturii Germane 2026 la Reșița: eveniment cultural de amploare cu distincții importante pentru participanţi

Ediția 2026 a Zilelor Literaturii Germane din Banatul de Munte s-a încheiat după o serie de evenimente culturale diverse, care au adus în...

Zilele Literaturii Germane 2026 la Reșița: eveniment cultural de amploare cu distincții importante pentru participanţi
Cultură joi, 26 martie 2026, 14:34

Radio România și Radio România Reșița au fost, sunt și vor rămâne atașate promovării valorilor, prin întregul lor concept editorial, o scenă mediatică a vieții unde cortina se ridică în fiecare zi! La mulți ani, TEATRULE! Să ne trăiești, să ne trăim!

Oriunde se află o societate umană, acolo se manifestă irepresibilul Spirit al Spectacolului. Născut în comunitate, el poartă măştile şi...

Radio România și Radio România Reșița au fost, sunt și vor rămâne atașate promovării valorilor, prin întregul lor concept editorial, o scenă mediatică a vieții unde cortina se ridică în fiecare zi! La mulți ani, TEATRULE! Să ne trăiești, să ne trăim!
Cultură joi, 26 martie 2026, 11:29

Ora Pământului 2026 la Reșița: Banatul Montan stinge lumina prin lecturi la lumina lumânării

Reșița se alătură și în 2026 uneia dintre cele mai importante inițiative globale dedicate mediului – Ora Pământului (Earth Hour)....

Ora Pământului 2026 la Reșița: Banatul Montan stinge lumina prin lecturi la lumina lumânării