Ascultă Radio România Reșița Live

Academia Română: Aromânii sunt români. Se urmărește separarea românilor sud-dunăreni de poporul român

Articol editat de Radio Resita, 25 iulie 2018, 19:47

Academia informează că s-au intensificat acțiunilor ce urmăresc „separarea românilor sud-dunăreni – aromâni, meglenoromâni, istroromâni, vlahi timoceni, ca și a altor români din afara granițelor României (românii timoceni, basarabeni, herțeni, maramureșeni etc.) – de limba și poporul român”.

Vezi mai jos comunicatul integral:

În anul Centenarului Marii Uniri a românilor, Academia Română își reafirmă punctul de vedere cu privire la identitatea istorică și lingvistică a românilor din nordul și din sudul Dunării.

Conform adevărului științific, poporul român are patru ramuri istorice – dacoromâni, aromâni, meglenoromâni, istroromâni – vorbitori ai dialectelor limbii române, dacoromân, aromân, meglenoromân, istroromân. Toți acești români formează o unitate etnică și vorbesc aceeași limbă. Dialectele românești – dacoromân, aromân, meglenoromân și istroromân – se întâlnesc într-un spațiu vast, din Maramureș și Carpații nordici în nord până în Epir și Tesalia în sud, din Istria, la Marea Adriatică în vest până la Marea Neagră și dincolo de Nistru în est. Vorbitorii lor sunt urmașii populației autohtone romanizate din Imperiul Roman de Răsărit. Atestate în trecut pe un teritoriu unitar, în nordul și în sudul Dunării, dialectele românești s au izolat de-a lungul timpului, în urma pătrunderii slavilor în Peninsula Balcanică începând cu secolul al VII-lea, fapt care a determinat unele deplasări ale vorbitorilor în acest spațiu geografic în perioada Evului Mediu. Dacoromânii sunt continuatorii românității nord-dunărene, în timp ce aromânii, meglenoromânii și istroromânii sunt continuatorii românității sud-dunărene.

Unitatea dialectelor românești a fost susținută unanim de-a lungul timpului de către cei mai importanți lingviști români (Ovid Densușianu, Alexandru Philippide, Sextil Pușcariu, Theodor Capidan, Alexandru Rosetti, Tache Papahagi, Eugeniu Coșeriu) și străini (Wilhelm Meyer-Lübke, Gustav Weigand, Matteo Bartoli, Giuliano Bonfante, Alf Lombard, Carlo Tagliavini, Gerhard Rohlfs). Româna e prezentată ca o limbă unitară, cu cele patru dialecte (dacoromân, aromân, meglenoromân, istroromân) în enciclopediile străine: The Encyclopaedia Americana, vol. 23, 1919; Encyclopaedia Britannica, vol 19, 1911; The New Encyclopaedia Britannica, Macropaedia, vol. 15, 1981); Grand Larousse Encyclopédique, vol. 1, 1964; Brockhaus Enzyklopädie, vol. 17, 1981; Dizionario Enciclopedico Italiano, vol. 10, 1961.

Academia Română ia act cu îngrijorare de continuarea și intensificarea unor activități politice care urmăresc denaturarea adevărului cu privire la aromâni și la dialectul aromân. Scopul acestor activități este declararea aromânilor ca minoritate națională în România, ca popor armân, distinct de poporul român, având o limbă proprie, armâna, diferită de limba română. Aceste activități fac parte dintr-o acțiune mai largă de separare a românilor sud-dunăreni – aromâni, meglenoromâni, istroromâni, vlahi timoceni, ca și a altor români din afara granițelor României (românii timoceni, basarabeni, herțeni, maramureșeni etc.) – de limba și poporul român. Precizăm că articolul 3, paragraful 1 din Convenția-Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale (CCPMN), adoptată de Consiliului Europei la Strasbourg, în 1 februarie 1995 și intrată în vigoare la 1 februarie 1998, prevede dreptul oricărei persoane aparținând unei minorități naționale de a alege liber să fie tratată ca atare sau nu. Paragraful 35 din Raportul Explicativ al CCPMN (ETS No. 157) stipulează însă că din Paragraful 1 al numitului articol nu trebuie înțeles că o persoană are dreptul să își aleagă arbitrar apartenența la o minoritate națională, ci că această alegere individuală este inseparabil legată de criterii obiective, relevante pentru identitatea persoanei respective. Prin urmare, trebuie respectate criteriile științifice în asumarea identității naționale și lingvistice a colectivităților și a individului.

„Banatul Montan în cheia muzicii” – expoziție fotodocumentară la Reșița
Cultură luni, 22 septembrie 2025, 12:21

„Banatul Montan în cheia muzicii” – expoziție fotodocumentară la Reșița

Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, în parteneriat cu Forumul Democratic al Germanilor din județ și Asociația Germană de...

„Banatul Montan în cheia muzicii” – expoziție fotodocumentară la Reșița
„Niște Artiști și un Muzeu Închis” – proiectul care aduce arta mai aproape de reșițeni
Cultură vineri, 19 septembrie 2025, 13:53

„Niște Artiști și un Muzeu Închis” – proiectul care aduce arta mai aproape de reșițeni

Muzeul Banatului Montan din Reșița derulează în acest an un proiect cultural de amploare, finanțat de Administrația Fondului Cultural Național...

„Niște Artiști și un Muzeu Închis” – proiectul care aduce arta mai aproape de reșițeni
„Orașul ca muzeu” – expoziție interactivă la Reșița, cu Ioana Ciolea și Dan Perjovschi
Cultură joi, 18 septembrie 2025, 16:09

„Orașul ca muzeu” – expoziție interactivă la Reșița, cu Ioana Ciolea și Dan Perjovschi

Muzeul Banatului Montan Reșița invită publicul la vernisajul proiectului „Orașul ca muzeu”, o colaborare artistică între Ioana Ciolea și...

„Orașul ca muzeu” – expoziție interactivă la Reșița, cu Ioana Ciolea și Dan Perjovschi
Buncărul de protecție civilă din UCMH Reșița, devine hub cultural şi se deschide în premieră pentru public în cadrul unui proiect de artă urbană
Cultură joi, 18 septembrie 2025, 14:00

Buncărul de protecție civilă din UCMH Reșița, devine hub cultural şi se deschide în premieră pentru public în cadrul unui proiect de artă urbană

Pe 21 septembrie 2025, reșițenii și vizitatorii orașului vor avea ocazia unică de a intra în buncărul de protecție civilă – adăpostul...

Buncărul de protecție civilă din UCMH Reșița, devine hub cultural şi se deschide în premieră pentru public în cadrul unui proiect de artă urbană
Cultură miercuri, 17 septembrie 2025, 14:37

Concert extraordinar Sárik Péter Trió la Filarmonica Arad – prelucrări de Béla Bartók în cadrul Zilelor Maghiare Arădene

Publicul arădean este invitat vineri, de la ora 19:00, la un concert de excepție susținut de Sárik Péter Trió, pe scena Filarmonicii Arad, în...

Concert extraordinar Sárik Péter Trió la Filarmonica Arad – prelucrări de Béla Bartók în cadrul Zilelor Maghiare Arădene
Cultură miercuri, 17 septembrie 2025, 10:10

TIFF Timișoara 2025: filme în premieră și invitați speciali

TIFF Timișoara 2025 începe în 18 septembrie 2025 cu filme în premieră și invitați speciali. Vor avea loc și întâlniri cu vedete ale...

TIFF Timișoara 2025: filme în premieră și invitați speciali
Cultură marți, 16 septembrie 2025, 22:11

La mijloc de Răpciune, sub semnul culturii: Gheorghe Schwartz, omagiat la Reșița la 80 de ani

Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, în parteneriat cu Forumul Democratic al Germanilor din județ și Asociația Germană de...

La mijloc de Răpciune, sub semnul culturii: Gheorghe Schwartz, omagiat la Reșița la 80 de ani
Cultură marți, 16 septembrie 2025, 19:05

Expoziția internațională „MAKE THE WATERCOLOR GREAT AGAIN” este deschisă la Reșița

După succesul de la București și Timișoara, cea de-a doua ediție a expoziției internaționale de acuarelă „MAKE THE WATERCOLOR GREAT...

Expoziția internațională „MAKE THE WATERCOLOR GREAT AGAIN” este deschisă la Reșița