Din patrimoniul teatrului românesc îl comemorăm astăzi pe Mircea Albulescu, care a venit pe lume în 4 octombrie 1934, purtând prenumele bunicului, Iorgu… Mircea, i-a spus mama sa si aşa a rămas. A plecat la cele veşnice acum doi ani pe 8 aprilie, la vârsta de 81 de ani.

Radioul este locul unde mi-am trăit… o altă viaţă a vieţii mele

A absolvit Școala Medie de Arhitectură în anul 1952, cu diplomă de Conductor Arhitect, iar apoi și Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1956, la clasa profesoarei Aura Buzescu, unde a fost coleg și bun prieten cu actorul Amza Pellea. A jucat în sute de spectacole pe scenele Teatrului Municipal din Bucureşti, Teatrului de Comedie şi Teatrului Naţional din Bucureşti şi a interpretat peste 300 de roluri memorabile în teatrul radiofonic, pe care îl consideră cea mai prodigioasă dintre activităţile sale. Rolul cel mai drag sufletului artistului este cel din piesa “Danton”, de Camil Petrescu. La premiera piesei pe scena Teatrului Național din București, Dinu Săraru a scris: “Mircea Albulescu –în Danton- o creație unică, ilustrând dezlănțuirea unui talent unic. Un moment de referință în teatrul românesc modern”.
Este Doctor în Arte la UNATC, cu o teză de doctorat dedicată convertibilităţii mijloacelor de expresie actoricească în teatrul radiofonic, unde a fost şi profesor la catedra de Arta Actorului.

„Dragostea mea s-a menit a fi Teatrul Radiofonic, pentru că propune printre altele cel mai spectaculos pariu pe care îl poate imagina vreo îndeletnicire artistică dintre cele care populează visele realizatorilor teatrului radiofonic: să vezi, auzind! Radioul este locul unde mi-am trăit… o altă viaţă a vieţii mele.”spunea Maestrul Albulescu.

Iubiţi-vă CABOTINII

Ca profesor la Facultatea de Teatru a îndrumat generaţii de actori dintre care Elvira Deatcu, Florin Piersic Jr., Nataşa Raab, Adrian Titieni, Irina Movilă, Alexandreu Jitea, Irina Cojar, Eugen Draghin şi mulţi alţii.
Actorul a fost membru al Uniunii Ziariștilor și a colaborat mulți ani cu reviste dedicate teatrului și cinematografiei, dar și cu alte publicații. Mircea Albulescu este și autor de versuri și proză scurtă. Printre premiile pe care le-a primit de-a lungul carierei trebuie amintit „Premiul Național pentru întreaga activitate artistică”, acordat de Ministerul Culturii și Cultelor în 2003, dar și „Premiul pentru întreaga activitate”, primit la Gala Premiilor UNITER 2005.

„Bunilor, dumneavoastră,intraţi în biserica teatrului cu speranţa curată,lepădaţi, de la rădăcina florilor aşteptării, cuţitele de gheaţă care spintecă miresmele încă nevisate de somnul grădinii. Intraţi în sala de teatru lăsând la garderobă spinii,intraţi în piesa noastră. Iubiţi-vă CABOTINII” ,mărturisea regretatul actor.

Mircea Albulescu este,înainte de toate acestea, o legendă a teatrului românesc, o personalitate culturală pentru care zi de zi,trebuie să facem un Laudatio, așa cum facem o rugăciune.O rugăciune pentru ’’Eroii’’ neamului nostru, eroi ai verticalității rostirii limbii și literaturii române în Agora Culturală Mondială pentru Veșnicie și încă o Zi.

Anca Bica Bălălău