Toate Asociaţiile din România trag astăzi, de Ziua Mondială de Conştientizare a Autismului, un semnal de alarmă. Cei care suferă de această boală au şanse egale şi au dreptul la o viaţă normală.
Autism România speră în acest an, ca principala măsură cadru să fie cea de creare a unui program naţional pentru persoanele cu autism, susţinut din fondurile şi prin eforturile comune ale celor trei ministere: al Sănătăţii, al Educaţie şi al Muncii. Acest program ar crea un cadru coerent pentru livrarea către persoanele cu autism a serviciilor adaptate şi specializate de care au nevoie, asigurarea resursei umane şi pregătirea adecvată a acesteia.
Copiii cu autism sunt diferiti! Caracteristice tuturor copiilor cu autism sunt problemele de comunicare si limbaj, de socializare si comportamentele repetitive, autostimularile si interesele restranse legate de persoane sau activitati. Un copil cu autism poate avea deprinderi de autonomie personala foarte bine formate, nivel cognitiv conform varstei, dar sa nu raspunda la nume, prezinta intarziere in dezvoltarea limbajului, contact vizual slab sau inexistent, dezinteres pentru persoanele din jur, rezistenta mare la schimbare, si poate sa se opuna la realizarea oricarei sarcini ceruta de catre un adult manifestand protest vehement la incercarea de introducere in orice fel de activitate/interactiune.
Un alt copil poate întâmpina dificultăţi majore în menţinerea atenţiei in activitate, lipsa contactului vizual, probleme de autonomie personala, dificultati in intelegerea limbajului receptiv si expresiv, dificultati in exprimarea verbala dar sa fie interesat de persoanele din jur si de interatiunea cu aceste persoane, sa zambeasca, sa le stea in brate si sa le mangaie.
Autismul se insoteste adesea de deficit intelectual, ultimile cercetari in domeniu arata ca peste 60 % dintre copiii autisti au un coeficient de inteligenta sub 50, si doar 6% au coeficientul de inteligenta peste 85. La testele de inteligenta, cel mai adesea obtin scoruri ridicate la la probele de performanta si cele mai slabe scoruri le obtin la rezolvarea itemilor ce necesita aptitudini verbale sau sociale. La copilul cu deficienta mentala se constata dificultati de intelegere a limbajului receptiv dar si dificultati de discriminare intre comenzi, obiecte, actiuni.
Deficitul de atentie poate aparea pentru ca aria de interese a copiilor cu autism este restransa si uneori mult diferita de cea considerata adecvata. Deficitul de atentie se traduce si in faptul ca nesesizand criterul cerut in rezolvarea unei sarcini apare esecul. Nu este atent la detaliile cerute si rezolva sarcinile dupa propriile criterii. “Nu este atent, dar stie” este ceea ce spun terapeutii si parintii. Copilul demonstreaza ca stie sa raspunda la anumite cerinte in conditiile unei motivari puternice. Indata ce i se prezinta recompensa preferata rezolva sarcina pentru a primi premiul dorit.
Tulburarile de limbaj se constata la apoape toti copiii cu autism, si se refera la limbajul verbal, la gesturi, sau la pointing.Copiii autisti nu dezvolta in mod spontan modalitati non-verbale pentru a exprima cererea, refuzul, sentimente etc. Ecolalia este foarte frecvent intalnita, fiind uneori singura forma de limbaj verbal la care copilul autist poate ajunge. Ecolalia poate avea sau nu functie de comunicare si poate fi imediata sau intarziata.
Comunicarea se realizeaza prin vorbire si prin reactii nonverbale care includ gestica, mimica, postura. Copilul autist nu-si foloseste insa vocea pentru a atrage atentia, este un copil „cuminte” care nu isi foloseste limbajul cu sens de comunicare. Poate repeta o serie de cuvinte un timp indelungat ori sa emita sunete (ne)articulate fara sens, si au mari dificultati in a folosi cuvintele pentru a exprima o cerere, un sentiment.
La nastere, copilul este aparent normal, fara anomalii fizice sau neurologice.
Debutul acestei tulburari se instaleaza inaintea varstei de 2-3 ani, dar se poate depista chiar in primul an de viata. Daca debutul autismului este precoce – in primul an de viata, se remarca:
– lipsa miscarilor anticipatorii atunci cand sunt luati in brate;
– lipsa zambetului ca raspuns la zambetul mamei;
– apatia si dezinteresul pentru persoanele ce-i inconjoara;
– nu-si orienteaza atentia catre stimuli sociali;
– nu intra intr-o rutina de comunicare cu ceilalti;
Fata de persoanle din jur copilul autism poate sa manifeste un dezinteres total, fiind uneori atras totusi de vestimentatia sau unele trasaturi ale persoanelor cu care intra in contact. In relatiile sociale se manifesta esecul de a stabili contacte sanatoase cu anturajul. Poate manifesta un interes deosebit fata de anumite obiecte, fara insa a le utiliza cu sensul lor adecvat, ci doar pentru a le agita, scutura, invarti etc.
Prefera activitatile repetitive: deschiderea si inchiderea usilor, lovirea sau zgarierea unei jucarii, aprinderea si stingerea luminii, ritualizarea activitatilor zilnice. Jocul de asemea este marcat de caracterul repetitiv, copilul folosind in joc obiecte putin complicate ca: sfoara, nisipul, apa, hartia, butoanele. Jocul colectiv este evitat si ii lipseste caracterul imaginativ si creativ.
