[FOTO] La mulți ani, Gheorghe Jurma și mulți trandafiri în buchetul vieții!

Motto: „Poeţii sunt inima umanităţii”.Eugen Ionescu

Articol editat de Radio Resita, 5 februarie 2021, 15:26 / actualizat: 5 februarie 2021, 16:47

Cuvântul a fost dat muritorilor pentru a-și transmite gândurile, iar înțelepților pentru a și le ascunde… astăzi, comunitatea spirituală a Banatului de Munte nu îşi ascunde emoţia şi preţuirea pentru un Om căruia îi urăm La Mulţi Ani!

Este greu de definit forma cea mai sugestivă pentru a vorbi despre aniversatul nostru, pentru că aşa cum  o stâncă mare nu este tulburată de vânt; la fel, mintea înţeleptului nu este tulburată nici de elogii, nici de insulte… aşa că modestia acestei mărturisiri este doar o firească contribuţie la respectul pe care îl purtăm Meşterului Gheoghe Jurma, o voce de poet care caută, un spirit profund ce lasă în memoria colectivă slova bănățeană în altarul nemuririi.

Gheorghe Jurma simbolizează pentru fiecare dintre noi, ceea ce spunea Gotthold Ephraim Lessing:  „Un poet este o lume închisă într-un om… Prin observaţie, el este un filosof şi poate un legiuitor; prin imaginaţie, magician şi creator; prin intuiţie, poet şi poate revelator. Revelator de fapte; el e proget, revelator de idei, el e apostol”.

Critic literar, scriitor, eminescolog, editor, Gheorghe Jurma s-a născut la 5 februarie 1945, în satul Bobda, judeţul Timiş.

A urmat clasele primare şi gimnaziale la Bobda, iar apoi Liceul de Muzică şi Arte Plastice la Timişoara. Și-a definitivat studiile la Facultatea de Filologie a Universităţii din Timişoara, în anul 1969 şi încă din studenţie s-a dedicat cuvântului scris, când a devenit redactor-şef adjunct la revista „Forum Studenţesc”.

”Poetul. Un donator de sânge la spitalul cuvintelor”

 În anul 1968 a debutat în proză. Începând cu anul 1970 se stabileşte în oraşul de pe Bârzava şi devine redactor al ziarului „Flamura“ din Reşiţa (1970-1989). Din 1971 conduce cenaclul literar „Semenicul” (înfiinţat în 1949) şi coordonează editarea revistei „Semenicul”. Creează Editura Semenicul în anul 1990.

Lucrează ca redactor-şef al ziarului „Timpul” între 1990 şi 1993, apoi ocupă funcţia de director al Editurii „Timpul” (din 2004 redenumită Tim) şi redactor-şef al revistei „Semenicul”. Colaborează la diverse reviste de prestigiu din judeţ şi din ţară, scrie şi editează cărţi şi reviste – peste 500 de titluri editate până în prezent. După propriile mărturisiri, Gheorghe Jurma a manifestat prin scrierile sale două preocupări esenţiale: pe de o parte literatura şi cultura Banatului, iar pe de altă parte, marile valori ale culturii române.

Istoric, critic literar, prozator, poet, publicist, editor şi animator permanent al vieţii literare cărăşene, Gheorghe Jurma , autorul dicţionarului personalităţilor culturale din Caraş-Severin, este el însăși o Personalitate a Banatului de Munte și a României.

Gheorghe Jurma a fondat sau a coordonat diverse publicaţii, printre care „Flamura“, „Timpul“, „Semenicul“, „Caraş-Severinul“, „Almanahul presei şi tiparului“, „Albatros“, „Almăjana“, „Bocşa culturală“ sau „Nedeia“.
Din anul 1993 este directorul Editurii Tim și în cadrul editurii sale sau în alte edituri, a publicat peste 500 de volume de poezie, proză, critică şi istorie literară.

În anul 2000, Gheorghe Jurma a fost distins cu Medalia comemorativă „Mihai Eminescu“ pentru cărţile dedicate Luceafărului poeziei românești şi pentru colecţia inaugurată la Reşiţa. A lansat multe colecţii editoriale care să popularizeze locurile şi valorile acestei zone în ţară şi peste hotare: „Descoperirea Banatului“, „Itinerare turistice în Munţii Banatului“, „Drumul apelor“, studii, monografii, eseuri despre scriitorii de azi. Din 2009 este cetăţean de onoare al municipiului Reşiţa, iar de-a lungul vremii i s-au mai acordat diferite distincţii locale, printre care „Marele Premiu al Bibliotecii Judeţene Paul Iorgovici“, titlul de senior al culturii cărăşene, precum şi premii speciale ale Uniunii Scriitorilor, Filiala Timişoara.

Dintre volumele publicate de Gheorghe Jurma amintim: Mic dicţionar al personalităţilor culturale din Caraş-Severin (1976), Presa şi viaţa literară în Caraş-Severin (1978), Banatul şi Eminescu (1989), Descoperirea Banatului (1994), Eminescu, gând şi cânt (1998) ş.a. De asemenea, a colaborat la scrierea volumelor Caraş-Severin – monografie (1981) şi Reşiţa de altădată (1996), cu reviste precum „Flamura”, „Generaţii”, „Drapelul Roşu”, „Orizont”, „Luceafărul”, a avut prezenţe în volume colective.

Împreună cu Erwin Josef Ţigla,  Gheorghe Jurma a fost selectat la categoria „Carte de publicistică”, de către Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România,  celor doi oameni de cultură fiindu-le acordat Trofeul UZPR la această secţiune pentru cartea-album „Monumentele Mihai Eminescu”, apărută sub egida Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița și a Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și dedicată Centenarului României Mari (1918 – 2018).

Cea care a ținut Laudatio asupra celor doi a fost cunoscuta poetă și traducătoare Nora Iuga, o prietenă sinceră a celor doi premiați.

George Călinescu definea poezia ca pe „un mod ceremonial, ineficient de a comunica iraţionalul, este forma goală a activităţii intelectuale. Ca să se facă înţeleşi, poeţii se joacă, făcând ca şi nebunii, gestul comunicării fără să comunice, în fond, nimic, decât nevoia fundamentală a sufletului uman de a prinde sensul lumii”… Gheorghe Jurma dă un sens lumii noastre.

Nu poţi trăi o zi perfectă fără să faci ceva pentru cineva care nu te va putea răsplăti niciodată, iar aniversatul zilei, Gheorghe Jurma este un Meşter care se dăruieşte Cetăţii prin slova ce întăreşte spiritul şi aşează Frumosul ca pe un Far la anvergura solidarităţii prin Cultură!

Gheorghe Jurma este cetăţean de onoare al Reşiţei şi al Caraş-Severinului, dar mai ales Cetățean de Onoare al unui teritoriu universal, Cultura.

Și dacă Mihai Eminescu afirma că poezia este ,,trandafirul ce creşte în potir de aur, sufletul frumos”, astăzi, cu prețuire, La mulți ani, Gheorghe Jurma și mulți trandafiri în buchetul vieții.

Epilog: „Poetul. Un donator de sânge la spitalul cuvintelor”.Lucian Blaga

Anca Bica Bălălău