Una dintre personalităţile Banatului de Munte, aniversată astăzi este Liubiţa Raichici, poet, traducător, eseist, scrie în limbile sârbă şi română.
A publicat 30 volume de versuri, în limbile sârbă, română şi bilingve, a tradus proză şi poezie din sârbă în română şi viceversă, traduce tematică diversă în cadrul proiectelor transfrontaliere România-Serbia din fonduri europene, etc. Este tradusă în mai multe limbi de circulaţie europeană și este membru al Uniunii Scriitorilor din România și a Uniunii Scriitorilor din Republica Serbia.
„Apropo de poeţii de aici( din Caraş-Severin), nu pot să spun amănunţit în cine cred mai mult. Cel mai mult cred în poeţii tineri pe care n-am avut ocazia să-i cunosc bine.(…) Alături de ei amintesc mai mult simbolic, numele lui Doclin, Chichere, Şeitan, Sârbu, Olga Neagu, care sunt mai cunoscuţi. Mă bucur că aici trăieşte o mare poeta a României, Liubiţa Raichici pe care eu o consider cea mai subtilă poetă care scrie în România, în limba sârbă. Mă bucur că a tradus şi din poeţii sârbi cu multă dragoste şi exactitate, ceea ce mi se pare un lucru deosebit,” afirmă marele prieten al lui Nichita Stănescu,Academiceanul Adam Pusloici, în revista Reflex, Reşiţa, 2014.
Iubirea va fi criteriul de judecată
Prietenă a radioului reşiţean, poeta noastră ne-a dăruit din aniversarea sa bucuria câtorva clipe:
Îmi place să spun că aşa cum Dumnezeu ni se arată prin oameni şi Nichita Stănescu există în continuare pentru că te-am considerat întotdeauna un Nichita al nostru, al românilor şi al sârbilor, Liubiţa Raichici e ziua ta: La Mulţi Ani !
„Mulţumesc frumos. Este o foarte o foarte înaltă apreciere, sigur Nichita Stănescu face parte din sufletul meu, nu mă simt nici exterioară, nici interioară acolo şi oamenii care te-au construit , Opera care te-a construit desigur este însăşi viaţa ta.”
Pata de sânge care vorbeşte…
„Categoric, Da!
Îmi amintesc şi repet mereu , în anul 1990 când am publicat prima carte în Serbia, atunci era Iugoslavia , la intrare în editura sârbă pe perete scria în sârbeşte: cel mai mare poet sârb este Nichita Stănescu şi cel mai mare romancier sârb este Dostoievski. Îi admir şi iubesc şi pe cei care au gândit aşa şi pe Nichita care a binemeritat să i se întâmple şi asta.”
De ziua ta fă-ne cadou, nouă celor de la Radio România Reşiţa, ascultătorilor şi cititorilor noştri o poezie de-a ta.
„Cu dragoste , iubirea este criteriul de judecată, categoric:
Pentru cuvinte se va face puşcărie şi în cer.
Îngenunchiat…ai fi zis că-i la rugăciune.
Eu prosternată….ca-n faţa lui Dumnezeu.
Atunci a şoptit …Tulbrător. Irezistibil….Maiestuos.
Insinuant. Cum numai mincinosul înger ştie.
Atingând neatinsul. Nefiresc.
A pronunţat: te iubesc.
Ucigător. Abia coborâtă din braţele mamei.
Apoi mi-a pălmuit, din senin… raza de pe obraz. Prima luna de pe cer.
Primul pământul de sub picioare. Mi-a răvăşit păpuşile.
Primele aripi mi-a legat. Mi-a închis primele uşi.
Mi-a strivit primul vers.
Serafim pe atunci era prunc. Îmbrăcat în arhiereu nelumesc.
Deodată îl aud:
La cuvântul infern se răspunde cu cuvânt dumnezeiesc.
La neiubire se răspunde iubesc.
Capul lunatec se leagă cu inima bună.
Să plângi până vei face inundaţie.
Până te vor da afară din turma nebună.
Cu mână pe veşnicie îţi spun.
Lecţia asta e pentru tine…şi alţii care pier:
Taci…dar taci odată…taci….
Pentru cuvinte se va face puşcărie şi-n cer.”
Mulţumim, cred că şi Nichita din Cer te-a auzit!
La Mulţi Ani din partea echipei Radio România Reşiţa şi-a ascultătorilor, Liubiţa Raichici!
„Eu mulţumesc. La mulţi ani, tuturor şi aşa ca o sinteză , ca o învăţătură vă spun: Iubirea va fi criteriul de judecată.”
Liubiţa Raichici s-a născut pe 19 ianuarie 1962, în Moldova-Nouă, Caraş-Severin.A absolvit Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Filologie, secţia limba şi literatura rusă, limba şi literatura română, în anul 1985. A făcut studii postuniversitare, la Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, specializare Antropologie şi lingvistică, domeniul slavo-român, 2005;Studii doctorale cu tema ,,Vasko Popa în literature română” (prof.univ.dr. Cornel Ungureanu) la Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Istorie, Teologie şi Litere, 2005-2008;Doctor în filologie din anul 2008.
Deţine Meritul cultural în rang de Cavaler, cat. I-a, pentru literatură, acordat de Preşedinţia României şi Ministerul Culturii, 2004;Zlatna značka Kulturno-provetne zajednice Srbije , Insigna de aur a Uniunii Cultural Educative a Serbiei, acordată de Ministerul Diasporei a Republicii Serbia şi Uniunea Cultural Educativă a Serbiei, 2007;Crucea ,,Episcop Elie Miron Cristea”, pentru mireni, Episcopia Caransebeşului, Patriarhia Română;Crucea ,,Sfântu Gheorghe”, cat.II, pentru mireni, Episcopia Nikşici, Patriarhia Sârbă, Montenegru. Din anul 2010 este director executiv al Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional a judeţului Caraş-Severin şi din anul 2011 este iniţiatorul, organizatorul şi directorul FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL DE POEZIE ,,PORŢILE POEZIEI”.
Anca Bica Bălălău
Nota redacţiei:
Activitate profesională:
– Profesor la Şcoala generală Gârnic (1984- 1985);
– Instructor-metodist la Casa de Cultură a Sindicatelor din Reşiţa (1985-1990);
– Deputat numit din partea Uniunii Democrate a Sârbilor din România în Parlamentul României pentru minoritatea sârbă din judeţul Caraş-Severin (1990-1992);
– Bibliotecar-cercetător la Biblioteca judeţeană ,, Paul Iorgovici” din Reşiţa (1992-1994);
– Redactor la cotidianul ,,Timpul” din Reşiţa (1992-1994);
– Supervizor la ONG ,, Pentru fiecare copil o familie”(1994-1996);
– Din 1996 până în anul 2010 consilier superior la Direcţia pentru Cultura, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a judeţului Caraş-Severin;
– Din 2003, consilier superior I, grad I A, domeniul coordonare Programe Culturale pentru minorităţi etnice a judeţului Caraş-Severin;
– Din octombrie 2010 director executiv al Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional a judeţului Caraş-Severin;
– Din 1996 participă ca expert voluntar la implementarea Programelor transfrontaliere regionale şi locale cu finanţare UE, CARDS şi PHARE CBC, în domeniile economic şi de dezvoltare socială, industrie şi agricultură, protecţia mediului, dezvoltarea turismului, dezvoltarea infrastructurii locale, pentru colaborare culturală şi sportivă, activităţi comune de educaţie, colaborări în domeniul dezvoltării tehnologiilor şi inovaţiilor (pentru Fundaţia Activity; Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a judeţului Caraş-Severin; Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Caraş-Severin; Camere Regională de Comerţ Pojarevaţ, Serbia etc.);
– Din anul 2011 este iniţiatorul, organizatorul şi directorul FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL DE POEZIE ,,PORŢILE POEZIEI” (care până în prezent a întrunit aproximativ 100 de state şi 350 de poeţi, a se vedea pe http://www.carasseverin.djc.ro/EvenimenteDetalii.aspx?ID=8786
http://www.radio-resita.ro/portile-poeziei-se-deschid-astazi-la-resita-sa-ne-cultivam-apetenta-pentru-lirism-sa-ne-cunoastem-valorile-creatoare
http://www.ziarullumina.ro/articole;1625;1;57857;0;Festivalul-international-Portile-poeziei.html
http://www.episcopiacaransebesului.ro/stiri/prima-editie-a-festivalului-international-portile-poeziei–943912800.html http://www.tvrplus.ro//editie-convietuiri-456031
Şi altele;)
PROIECTE TRANSFRONTALIERE:Implementate de:
– Consiliul judeţean Caraş-Severin (MIS ETC COD 512, anul 2011; MIS ETC COD 1345, anul 2016, etc.);
– Muzeul Judeţean de Etnografie şi Folclor Caransebeş (MIS COD ETC 1236, din 2014);
– Spitalul Judeţean Reşiţa (MIS COD ETC 1265, din 2013);
– La toate proiectele Fundaţiei Activity, pentru resurse umane şi dezvoltare durabilp, în calitate de expert şi/sau traducător;
– Biroul Regional de Cooperare Transfrontalieră Timişoară (,,Ziua Cooperării”, în România şi Republica Serbia”);
Şi altele.
ORDINE, PREMII, DISTINCŢII
PREMII LITERARE
Premiul Literar Sârb, acordat de Uniunea Sârbilor din România şi avocatul Dragan Stojković din Belgrad, Timişoara, 1996;
Diploma de merit, acordată de Societatea Cultural Artistică Mihai Eminescu din Coştei, R.F. Iugoslavia, 1997;
Premiul de poezie pentru anul 1997 al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România,1998;
Diploma de excelenţă, acordat de Asociaţia pentru Cultură şi Artă Astra, Coştei, R.F.Iugoslavia, 1998;
Premiul literar al Fundaţiei Octavian Doclin, la capitolul Cultura minorităţilor naţionale, Reşiţa, 1999;
Premiul special pentru poezie a juriului Poesis, Satu Mare, 2000;
Premiul Pana de înger, acordat de Biblioteca judeţenă Paul Iorgovici, Reşiţa, 2000;
Diploma de onoare, acordată de Biblioteca municipală Mihai Halici, Caransebeş, 2000;
Premiul literar pentru anul 2000, acordat de Filiala Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România, 2001;
Premiul ,,Nichita Stănescu”, acordat în cadrul ,,Serilor de poezie Nichita Stănescu”, Dezeşti, 2009;
Premiul ,,Stojan Stiv Tešić“, acordat de Republica Serbia pentru promovarea literaturii sărbe în spaţiul cultural român, la Belgrad, 2009;
Marele premiu ,,Balcanica” pentru traducere, la Festivalul ,,Balcanica” de la Brăila, 2012;
Marele premiu ,,Balcanica” pentru traducere, la Festivalul ,,Balcanica” de la Brăila, 2013;
Marele premiu ,,Balcanica” pentru traducere, la Festivalul ,,Balcanica” de la Brăila, 2014;
Marele premiu ,,Balcanica” pentru traducere, la Festivalul ,,Balcanica” de la Brăila, 2015;
Marele premiu ,,Balcanica” pentru traducere, la Festivalul ,,Balcanica” de la Brăila, 2016;
Ordinul Naţional ,,Kapetan Miša Anastasijević”,
statuetă şi distincţie, Republica Serbia, 2017;Şi altele.
DISTINCŢII
Vidovdanska povelja ( Diploma de Sf. Vid), acordată de Uniunea Sârbilor din România pentru contribuţia deosebită în păstrarea culturii sârbe şi a fiinţei naţionale, Timişoara, 1999;
Diploma de recunoştiinţă, acordată de Crucea Roşie a Iugoslaviei, Serbiei şi Voivodinei pentru sprijinul acordat Crucii Roşii ca aceasta să-i ajute pe alţii, la Belgrad, Novi Sad, Pancevo, 1999;
Diploma de merit, acordată de Liga de Prietenie Româno-Sârbă, pentru contribuţii remarcabile la promovarea prieteniei româno-sârbe, Bucureşti, 2000;
Diploma de recunoştiinţă, acordată de Consulatul General al Republicii Federative Iugoslavia pentru contribuţia majoră avută în dezvoltarea relaţiilor sârbo-române şi multiple colaborări cu ţara de baştină, Timişoara, 2000;
Diploma de suflet, pentru consolidarea organizaţiilor de pensionari, acordată de CAR al Pensionarilor Moldova-Nouă, Moldova-Nouă, 2000;
Cetăţean de onoare a comunei Berzasca, pentru merite deosebite în sprijinirea activităţii social-culturale din comuna Berzasca, Berzasca, 2003;
Cetăţean de onoare al municipiului Reşiţa, pentru merita deosebite în creşterea prestigiului şi renumelui Municipiului Reşiţa, 2010;
Diploma de cinstire ,,Ilie Tezviteanul” acordată de Episcopia Ortodoxă Română a Caransebeşului, 2011;
Cetăţean de onoare a comunei Gârlişte, judeţul Caraş-Severin, 2011;
Diploma de excelenţă, pentru sprijinul nemijlocit în desfăşurarea menifestărilor cultural-artistice, acordată de Asociaţia Platanul Resicabanya, 2016;
APARTENENŢĂ LA ORGANIZAŢII ŞI ORGANISME
membru al Uniunii Scriitorilor din România
membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Serbia
membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Srpska
membru ,,Matica srpska”din Novi Sad, Serbia
membru al Uniunii Sârbilor din România
membru al Societăţii Ziariştilor din România
membru al Asociaţiei Bibliotecarilor din România
membru fondator al ONG-ului Pentru fiecare copil o familie
membru al Asociaţiei Antifasciştilor din România
membru al Fundaţiei Activity pentru Resurse Umane şi Dezvoltare Durabilă, Reşiţa
EXRTASE DIN REFERINŢE CRITICE
Această poezie te determină s-o iubeşti dar, în acelaşi timp, te şi doare, ne(re)prezintă aşa cum suntem noi sârbii în esenţă, pentru că această este starea noastră interioară, cea din noi, din casele noastre. Viaţa este cea care ne aruncă CU ADEVÂR ÎN FAŢA VÂNTULUI. Convinşi fiind că Liubiţa Raichici este preot în chemarea sa , credem că adevăratele bucurii abia urmează.
dr. fil. Slavomir Gvozdenovici, poet şi critic literar, în revista Knjižene novine, 1987
Colţii timpului nu luminează doar drumul înapoi, spre tradiţie, ci şi pe cel care duce la esenţe, la străvechi mesaje, la stră, stră origini. Acest extraordinar sentiment al limbii îl are, credem noi, şi poeta Liubiţa Raichici care trăieşte şi creează lângă Timişoară, geografic nu prea departe de ţara mama a limbii sârbe, dar printr-un nu prea fericit complex de împrejurări, în mai multe feluri, ruptă de această vena dătătoare de viaţă poetică .
Poet şi critic literar Dragomir Brajkovici,în prefaţa volumului Tišina pred srpsku reć, 1990
Dintre poeţii mai tineri, Liubiţa Raichici are ŞTIINŢA DESPRE ILUZII. Metapoemul îi este la îndemână. De altfel, prin ea poemul în proză îşi află un uriaş şi redutabil moştenitor a lui Saint-John Perse şi a americanilor legendari şi parabolici.Critic literar Doina Uricariu,în Postfaţa antologiei Porumbelul de argilă, 1997
Pe un taler Liubiţa pune puterea divină, iar pe celălalt suferinţa umană. În dorinţa de-a se apropia de adevăr, Liubiţa nu se eschivează, deşi ştie, că drumul acesta trece prin suferinţă conform paradigmei:cine vrea să deţină adevărul trebuie să se sacrifice. Şi BUNUL IISUS ne-a spus adevărul adevărat după ce a fost răstignit, nu-i aşa ?
Scriitor Cedomir Milenovici, în săptămânalul Naša Reč,1998
Şi cu mintea şi cu inima, Liubiţa Raichici introduce în spaţiul personalităţii sale lirice şi a artei sale poetice inconfundabile tot ceea ce iubeşte dar şi spre ce tinde, convinsă că şi ultimul vers( oricât de dureros va fi asta), va fi în sârbeşte.Poeta Liubinca Perinaţ Stancov, în săptămânalul Naša Reč,2000
