”Unicul dor al vieţii mele e să-mi văd Naţiunea fericită”, mărturisea marele român Avram Iancu și pornind de la crezul său, ajungem în zilele noastre la un alt român care-i închină Crăișorului Munților un Vis împlinit, bibliotecarul Avram Iancu, contemporanul și campionul nostru. Cunoscut pentru performanța de a traversa înotând Canalul Mânecii, și-a propus să străbată înot cei 2.860 de kilometri, de la izvoarele Dunării până la vărsarea fluviului în Marea Neagră. Startul oficial în această provocare dificilă a fost dat pe 20 iunie la Donaueschingen, în Munții Pădurea Neagră. Sosirea este estimată în Portul Sulina pe 20 august, interval în care Iancu va străbate zece țări și patru capitale europene.
Pe facebook, Avram Iancu precizează:
„În sfârșit am ajuns la Belgrad, ultima capitală dunăreană.Am trecut și de confluența râului Sava cu Dunărea. Apa acestui râu este mult mai caldă decât cea a Dunării.Am avut surpriza plăcuta ca domna Mihaela Osorio, însărcinat cu afaceri a.i. pe lângă Ambasada României la Belgrad, să mă însoțească înot 3 km. Felicitări pentru calitățile evidente de înotător.La finalul unei zile epuizante din cauza valurilor ridicate de vântul din față, am parcurs 29 de km. Făcând ultimii 2 km pe întuneric.
Mulțumesc presei din Serbia care a arătat un interes deosebit pentru efortul meu.
Mulțumesc tuturor colaboratorilor. Mai am 83 de km până la Baziaș.Trăiască România!”
Avram Iancu precizează în ultima sa postare pe pagina sa de facebook:
„Anunt important!
Pentru toti compatriotii care m-au contactat si s-au aratat interesati de intrarea mea in tara, multumindu-va pentru interesul acordat, va informez urmatoarele:
Nu voi putea atinge pamantul romanec in dreptul localotatii Bazias deoarece este ILEGAL!
Trebuie sa fac iesirea din Serbia, la vama de la Veliko Gradistea, care este la vreo 10 km in aval de Bazias, pe partea dreapta. Doar dupa ce fac iesirea din Serbia am voie sa ating pamantul patriei mama, in dreptul localitatii Moldova Noua, unde voi si face intrarea oficiala in tara, prin intermediul vamii de acolo.
Maine seara voi ajunge la Veliko Gradistea, unde voi inopta, iar marti dimineata intre ora 11 si 12 voi ajunge la Moldova Noua.
Asadar, pentru toti cei interesati, voi atinge pamantul romanesc, marti intre ora 11 si 12.
Va multumesc anticipat tuturor celor care veti fi prezenti acolo. Doamne ajuta!”
Echipa Radio România Reșița este alături de Avram Iancu, Crăișorul Dunării și de regizorul reșițean Sabin Dorohoi împreună cu echipa sa, realizând un jurnal de călătorie pentru toți conaționalii noștri care îi susțin.
Crăișorul Dunării nu poate intra în țară pe acolo pe unde pentru prima dată, la 6 mai 1866, a pus piciorul pe pământ românesc viitorul rege la României, Carol I, care a avut cea mai lungă domnie din istoria ţării ,de 48 ani, România şi-a cucerit Independenţa de stat, a devenit monarhie constituţională şi s-au pus bazele consolidării statului român modern .Baziaş este prima poartă dunăreană a României iar prima linie de cale ferată a fost pusă în funcţiune pe teritoriul românesc între Baziaş şi Oraviţa și bineînțeles prima locomotivă a pornit de aici spre Oraviţa, la 1 noiembrie 1856. Baziaşul devine, începând cu anul 1795, port la Dunăre.Localitatea a fost vizitată de numeroase personalităţi politice ale vremii: împăratul Austriei, Josef al II-lea; împărăteasa Elisabeta, iar în anul 1916, Wilhelm de Hohenzollern.Aici se găseşte și o mănăstire ortodoxă sârbă.
În exclusivitate pentru Radio România Reşiţa,Avram Iancu ne-a mărturisit:
„Din cauza unor obstacole deosebite, e vorba de 63 de lacuri de acumulare, temperaturi foarte-foarte scăzute a apei, în condițiile în care eu înot fără costum de neopren, doar în slip, este o tentativă de a stabili o premieră mondială, nimeni n-a mai străbătut Dunărea înot în felul acesta. Bineînțeles că mă gândesc foarte serios spre casă și aștept să ajung pe pământul patriei noastre”.
Din punctul meu de vedere, acțiunea domniei voastre e un act patriotic. O putem considera și ca un omagiu adus Centenarului pe care-l vom sărbători în anul următor?
„Am spus că există multe alte motivații pentru care fac acest lucru, dar pentru că ați amintit de Centenarul Unirii, vreau să vă spun că mi-am propus, trecând invers cronologic prin toate aceste borne, să marchez câțiva ani importanți din istorie: 1918 – chiar m-am oprit acolo, cu drapelul României, am făcut o fotografie și am postat-o pe pagina mea de Facebook, în care tocmai aminteam acest lucru, că sunt în dreptul bornei care marchează anul împlinirii dorinței de veacuri a tuturor românilor: o singură țară mare, independentă, unită, în care cu toții să ne bucurăm de binecuvântările pe care Dumnezeu le-a dat acestor ținuturi.
M-am mai oprit și la Borna 1859 și o voi face la toate bornele care au un corespondent frumos în istoria noastră națională. Anul acesta se împlinesc 10 ani de când România a intrat în Uniunea Europeană și iată, eu voi străbate 10 țări înot. Sper să pot duce cu bine până la capăt această tentativă, care, până la urmă, este și o împingere a limitelor umane către extreme, atât fizice cât și psihice. Vă mulțumesc tare mult! Primesc multă energie atunci când constat că românii mă susțin pentru ceea ce fac”.
Sabin Dorohoi ești omul Radio România Reșița lângă domnul Avram Iancu. Care e rolul tău principal, de fapt acolo?
„Eu realizez un film documentar despre extraordinara expediție a lui Avram Iancu de a înota în Dunăre de la izvoare la vărsare, fără echipament special, ceea ce sperăm cu toții să fie o premieră mondială, chiar să reușim, poate o omologare în Guiness Book, asta e menirea mea aici, de a filma permanent tot ce se întâmplă, ca ulterior să se nască un film documentar despre cucerirea marelui fluviu al Europei”.
Încărcătura istorică a acestui efort făcut de Avram Iancu punctează cei 10 ani de aderare la Uniunea Europeană a țării noastre preîntâmpină și Centenarul Unirii .Este un gest de patriotism care consfințește că bibliotecarul nostru , Avram Iancu , este Crăișorul Dunării ducând mai departe crezul predecesorului său Crăișorul Munților- Avram Iancu:”Unicul dor al vieţii mele e să-mi văd Naţiunea fericită”.
Anca Bica Bălălău
Sursa foto:Avram Iancu
