Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] George Constantin: 87 de la naştere!

A văzut lumina zilei pe 3 mai 1933 în Bucureşti şi a fost distribuit în rolul veşniciei pe 30 aprilie 1994.

„Creaţie este doar atunci când artistul reuşeşte să fie una, minte şi corp, cu personajul, deşi sunt doi oameni deosebiţi care se privesc, se admiră şi se critică unul pe altul”

„Sunt un timid“, spunea mereu George Constantin: „Cum am lucrat Prospero? Puţin speriat. La prima lectură nu mai ştiam să citesc. Am avut la primele spectacole senzaţia că oamenii năvălesc spre mine. Îmi era teamă.”

Într-un fel sau altul,  când i-am auzit vocea la teatrul radiofonic, ce teoretic l-a adus în sufletele românilor, l-am considerat un George Orson Welles al românilor. La fel de mari prin graţie, la fel de mari prin puterea cu care au stăpânit arterele miraculoase ale actului artistic până în sufletul fiecărui admirator care devenea fericitul supus al mesajului lor artistic.

„Creaţie este doar atunci când artistul reuşeşte să fie una, minte şi corp, cu personajul, deşi sunt doi oameni deosebiţi care se privesc, se admiră şi se critică unul pe altul”, mărturisea George Constantin, iar George Orson Welles: „ Stilul înseamnă să ştii cine eşti, ce vrei să spui şi să nu-ţi pese de altceva. Absenţa limitărilor este inamicul artei”.

Amândoi au ştiut ce sceptru le-a pus Divinitatea la  destin, amândoi au dominat şi au trăit nedisimulând nici o clipă puterea cuvântului rostit.

[FOTO] George Constantin: 87 de la naştere!

Articol editat de Radio Resita, 2 mai 2020, 16:58

S-au împlinit 87 de ani de când Dumnezeu a dat un spirit ce a înobilat pentru totdeauna Regatul Teatrului Românesc,George Constantin.

A văzut lumina zilei pe 3 mai 1933 în Bucureşti şi a fost distribuit în rolul veşniciei pe 30 aprilie 1994.

„Creaţie este doar atunci când artistul reuşeşte să fie una, minte şi corp, cu personajul, deşi sunt doi oameni deosebiţi care se privesc, se admiră şi se critică unul pe altul”

„Sunt un timid“, spunea mereu George Constantin: „Cum am lucrat Prospero? Puţin speriat. La prima lectură nu mai ştiam să citesc. Am avut la primele spectacole senzaţia că oamenii năvălesc spre mine. Îmi era teamă.”

Într-un fel sau altul,  când i-am auzit vocea la teatrul radiofonic, ce teoretic l-a adus în sufletele românilor, l-am considerat un George Orson Welles al românilor. La fel de mari prin graţie, la fel de mari prin puterea cu care au stăpânit arterele miraculoase ale actului artistic până în sufletul fiecărui admirator care devenea fericitul supus al mesajului lor artistic.

„Creaţie este doar atunci când artistul reuşeşte să fie una, minte şi corp, cu personajul, deşi sunt doi oameni deosebiţi care se privesc, se admiră şi se critică unul pe altul”, mărturisea George Constantin, iar George Orson Welles: „ Stilul înseamnă să ştii cine eşti, ce vrei să spui şi să nu-ţi pese de altceva. Absenţa limitărilor este inamicul artei”.

Amândoi au ştiut ce sceptru le-a pus Divinitatea la  destin, amândoi au dominat şi au trăit nedisimulând nici o clipă puterea cuvântului rostit.

Ștefan Iordache spunea despre George Constantin: „Dumnezeu l-a înzestrat cu o voce care te lăsa, ca să spun aşa, fără grai”.

Valeria Seciu adăuga: ,,La George până şi clişeul era ceva bogat.”

Regretatul regizor Vlad Mugur: „L-am văzut prima oară la examenul de admitere, după ce căzuse de trei ori, iar eu, care aveam o calitate, pe lângă alte defecte, adică intuiam talentele, am descoperit la băiatul acela slab şi deşălat, cu mişcări incoerente, o privire care râdea.Când am ieşit din sală, i-am spus Aurei Buzescu şi lui Mony Ghelerter «acesta trebuie să treacă», şi aşa s-a trezit George în anul I, la clasa lui Nicolae Bălţăţeanu – un mare profesor. La repetiţiile noastre veneau Camil Petrescu, Mihai Ralea, Tudor Vianu. George mi s-a părut totdeauna un clovn tragic, nu actor romantic, epic sau doar tragic, cum îl vede Ciulei de pildă. Avea o vorbire specială, întretăiată, avea culoarea cuvântului, plastica lui, pe care o schimba de la propoziţie la propoziţie.”

Discret cu viaţa sa personală,tâlcuit în mărturii despre creaţia sa, George Constantin a fost un actor uriaş. În cele patru decenii  de teatru, a dăruit publicului ceea ce era mai important din fiinţa sa-SUFLETUL SĂU!

Marele nostru George Constantin ne-a dăruit un fiu cu mezzo-soprana Iulia Buciuceanu sora regretatei actriţe Tamara Buciuceanu Botez, azi actor în Bucuresti, cunoscut publicului larg din filmul „Liceenii”,  dar şi din numeroasele roluri pe scândură, care-i duce povestea mai departe, Mihai Constantin.

Graţie fiului, ne-a dăruit o Cale spre Lumină prin care să respirăm zorii dimineţilor lumii botezaţi de agheasma celui mai frumos gând-că indiferent de vârstă, fiecare dintre noi românii  îi suntem contemporani  celui care poartă un nume ce va face mereu istorie: George Constantin.

Ultimul rol pe scenă: Harpagon din „Avarul” de Molière.

În ajunul premierei, declara: „Sunt obosit. Am jucat 50 de roluri numai pe scena Teatrului «Nottara», ca să nu mai vorbim de alte colaborări cu alte teatre. Harpagon a venit prea târziu. Trei ani n-am jucat absolut nimic în teatrul meu. Nu are importanţă cine este vinovat. Dacă ne gândim că rolul Harpagon se atacă la o anumită vârstă, atunci aş putea spune că nu e târziu. Acum se doreşte succesul de public neapărat.”

Ultimul rol în viaţa pământeană a fost pe 30 aprilie 1994, când Marele Dramaturg l-a distribuit în Veşnicia Sa!

„De la cei bătrâni, de la maeştri, înveţi mereu, înveţi mereu ştiind ce nu poţi învăţa. De la cei tineri poţi avea surprize. Dar oricum, tot trebuie să înveţi mereu”, mărturisea regretatul actor George Constantin… şi lecţia sa se predă în continuare pentru cei care vor să înveţe…

La mulţi ani, în amintire, MAESTRE!

Epilog:„Între teatru şi comorile lumii aş alege teatrul”.Maria Filotti 

Anca Bica Bălălău

Nota redacţiei:

Născut:3 mai 1933, București, România

Decedat:30 aprilie 1994 (60 de ani)

București, România

Căsătorit cu Iulia Buciuceanu

Copii: Mihai Constantin

Roluri importante în teatru şi film

 Premii: A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.De Ziua Mondială a Teatrului din 2016, George Constantin a primit postum o stea pe Aleea Celebrităților din Piața Timpului (Cocor) și Placheta Orașului București, în semn de recunoaștere și prețuire pentru întreaga sa activitate în domeniul teatrului și filmului

Sursa:Wikipedia, Florica Ichim – “George Constantin şi comedia sa umană”, Editura Gramar

Etichete:
Programul cultural 2026 al Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin și al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița
Cultură luni, 5 ianuarie 2026, 12:18

Programul cultural 2026 al Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin și al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița

Evenimente culturale, comemorative și spirituale dedicate comunității germane și patrimoniului Banatului Montan Anul 2026 se anunță unul de...

Programul cultural 2026 al Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin și al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița
Un nou an cultural pentru Reșița: 2026, între 255 de ani de industrie și proiecte aniversare majore
Cultură duminică, 4 ianuarie 2026, 08:36

Un nou an cultural pentru Reșița: 2026, între 255 de ani de industrie și proiecte aniversare majore

Anul 2026 se anunță unul de referință pentru Reșița, marcând două momente istorice esențiale: 255 de ani de istorie industrială și 100 de...

Un nou an cultural pentru Reșița: 2026, între 255 de ani de industrie și proiecte aniversare majore
Comunitatea croată din Recaș aduce tradițiile de Crăciun la Carașova
Cultură miercuri, 24 decembrie 2025, 15:48

Comunitatea croată din Recaș aduce tradițiile de Crăciun la Carașova

Duminică seara, 21 decembrie 2025 la Carașova, spectacolul de Crăciun a adunat artiști și reprezentanți ai comunităților etnice din Banat,...

Comunitatea croată din Recaș aduce tradițiile de Crăciun la Carașova
„Sub Apă” revine la Reșița: un spectacol care nu se uită, ci se trăiește din nou
Cultură miercuri, 24 decembrie 2025, 11:45

„Sub Apă” revine la Reșița: un spectacol care nu se uită, ci se trăiește din nou

Nu este genul de spectacol pe care îl lași în urmă. Sunt povești care nu se consumă într-o singură seară, ci cer să fie retrăite. „Sub...

„Sub Apă” revine la Reșița: un spectacol care nu se uită, ci se trăiește din nou
Cultură marți, 23 decembrie 2025, 17:48

Pastorală de Crăciun 2025 a Episcopului Lucian al Caransebeșului – mesaj de credință, lumină și mântuire: Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, s-a pogorât din ceruri și s-a făcut om

Cu prilejul marelui Praznic al Nașterii Domnului 2025, Preasfințitul Părinte Lucian, din mila lui Dumnezeu Episcop al Caransebeșului, adresează...

Pastorală de Crăciun 2025 a Episcopului Lucian al Caransebeșului – mesaj de credință, lumină și mântuire: Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, s-a pogorât din ceruri și s-a făcut om
Cultură marți, 23 decembrie 2025, 17:00

Mesajul de Crăciun 2025 al E.S. Iosif Csaba Pal, episcop diecezan de Timișoara – Crăciunul, începutul unei relații vii cu Dumnezeu

În Mesajul de Crăciun 2025, E.S. Iosif Csaba Pal, episcop diecezan de Timișoara, vorbește despre esența profundă a Nașterii Domnului: Dumnezeu...

Mesajul de Crăciun 2025 al E.S. Iosif Csaba Pal, episcop diecezan de Timișoara – Crăciunul, începutul unei relații vii cu Dumnezeu
Cultură luni, 22 decembrie 2025, 18:57

Hanukkah – Sărbătoarea Luminilor, celebrată la Reșița alături de comunitatea evreiască din Timişoara

Hanukkah, cunoscută drept Sărbătoarea Luminilor, este una dintre cele mai importante sărbători tradiționale ale evreilor, celebrată timp de...

Hanukkah – Sărbătoarea Luminilor, celebrată la Reșița alături de comunitatea evreiască din Timişoara
Cultură duminică, 21 decembrie 2025, 17:52

Festivalul de Colinde al comunității ucrainene, ediția a XXIX-a, organizat la Caransebeș

Municipiul Caransebeș a găzduit duminică, 21 decembrie 2025 cea de-a XXIX-a ediție a Festivalului de Colinde organizat de Filiala Caraș-Severin...

Festivalul de Colinde al comunității ucrainene, ediția a XXIX-a, organizat la Caransebeș