Muzeul Locomotivelor cu Abur – cel mai mare obiectiv tehnic în aer liber din Europa vândut la licitaţie, pe bucăţi, din cauza datoriilor.

„Aceste locomotive nu ne aparţin. Noi avem doar şansa de a fi, vremelnic, contemporani cu ele”.

Aşa este descris muzeul de locomotive cu abur din Reşiţa de către actualul proprietar, Fundaţia Uzinele de Fier şi Domeniile Reşiţa. Din păcate, acest slogan riscă să se adeverească… Simbolurile metalurgiei româneşti, de o valoare inestimabilă ar putea ajunge în posesia cine ştie cui, din cauza unei datorii de aproximativ 180.000 lei.

Pe surse am aflat că datoria este una mai veche şi provine încă din septembrie 2012 când la Reşiţa au fost marcaţi într-un cadru festiv 140 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur la Reşiţa şi 40 de ani de la înfiinţarea muzeului pe actualul amplasament, adică zona Triaj din municipiul Reşiţa. locomotive 3Între timp Societatea HYDRO-ENGINEERING a intrat în insolvenţă, iar datoria nu a mai fost plătită. După o evaluare prealabilă, debitorul a constatat că modelul CFR 150.038 ar acoperi valoric datoria. Din aceeaşi sursă am aflat că, fizic, locomotiva nu va fi mutată din loc, ea rămâne în continuare în patrimoniul muzeului, însă dacă va fi adjudecată la licitaţia organizată la jumătatea lunii iunie, aceasta îşi va schimba proprietarul.

locomotive 2Amintim că, Muzeul de locomotive cu abur din Reşiţa, monument istoric a fost pus sub sechestru după ce Fundaţia Uzinele de Fier şi Domeniile Reşiţa a pierdut în instanţă, un proces cu societatea HYDRO-ENGINEERING.

Omul de cultură dr. Ada D. Cruceanu spune că agitaţia produsă în jurul Muzeului de Locomotive cu Abur din Reşiţa este inutilă şi nu foloseşte cu nimic comunităţii, înstrăinarea bunurilor cu valoare de patrimoniu fiind aproape imposibilă:

Problemele au apărut în 2015, atunci când Curtea de Apel Timişoara a anulat un contract de sponsorizare şi unul de donaţie. Documentele au fost catalogate ca fiind “frauduloase”, iar fundaţia trebuia să restituie sumele respective, lucru ce nu s-a întâmplat.

Curtea de Apel Timişoara dispune anularea actelor frauduloase reprezentate de contractul de sponsorizare nr. 1114/15.09.2011, închelat între pârâte, pentru suma de 15.000 lei şi contractul de sponsorizare nr. 10/24.05.2012, încheiat între aceleaşi pârâte, pentru suma de 157.000 lei. Obligă pârâta FUNDAŢIA UZINELE DE FIER ŞI DOMENIILE REŞIŢA să restituie patrimoniului debitoarei sumele de 15.000 lei şi 157.000 lei, primite în temeiul sus identificatelor acte juridice. Definitivă.

locomotiveViceprimarul Ioan Crina îi linişteşte pe reşiţeni şi spune că nu există riscul ca locomotivele să fie înstrăinate:

Viceprimarul cu atribuţii de primar a menţionat într-una din şedinţele de Consiliu local din luna martie că este vorba deocamdată doar de sechestru. Dacă se va ajunge la licitaţie, nu se pune problema să nu intervenim, a mai spus Crina.

Iată aici poziţia Primăriei Reşiţa:

Ca urmare a anunțului de vânzare imobiliară întocmit de către Birou Executor judecătoresc “Brad T. Gheorghe” din 26.05.2016 prin care se aduce la cunoștința publică faptul că în data 15.06.2016, ora 11, la adresa din Reșița, Calea Timișoarei, FN zona Triaj, jud Caraș-Severin, va avea loc vânzarea prin licitație publică a următorului bun de importanță tehnică – Locmotiva cu abur seria 150.038, material-oțel, fontă, alamă, turnare, prelucrări prin așchiere, L=22,24, G=86,85, V=80 km/h, data fabricației 1955, stare de conservare bună, Tip 1 E-hn, nr. de fabricație 723/1955, la prețul de 154.350 lei (reprezentând 50% din prețul inițial de 308.700 lei -contravaloarea sumei de 69.100 de euro), vă comunicăm următoarele:

Bunul mobil (Locomotiva cu abur la care se face referire în înștiințare) a fost inclus în categoria Tezaur Național de către Ministerul Culturii și nu poate fi vândut fără avizul Ministerului Culturii, orice vânzare fără acest aviz fiind nulă.

Primăria Municipiului Reșița a transmis o adresă către Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalte Curte de Casație și Justiție, Serviciul Teritorial Timișoara, în vederea analizării oportunității instituirii sechestrului asigurător conform prevederilor legislative și ținând cont de adresa Ministerului Public în dosarul nr. 48/P/2012 și înaintată Curții de Apel Timișoara, în dosarul nr. 13474/3/2013**/a1, din care rezultă faptul că a fost extinsă urmărirea penală și pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpații Chebuțiu Adrian și Preda Adrian Coriolan, obiectul dosarului fiind și cu privire la modul de ieșire din patrimoniul UCM Reșița a activelor (locomotive) transmise în cursul anului 2010 către Fundația Uzinele de Fier și Domeniile Reșița UDR.

În opinia municipalității, această măsură de indisponibilizare este oportună pentru protejarea acestui tezaur al industriei din România, protecție necesară până la clarificarea aspectelor legate de proprietatea acestora.

Totodată, la solicitarea transmisă de Biroul executor judecătoresc “Brad T. Gheorghe”, administrația locală a transmis răspunsul în care se menționează că, potrivit prevederilor legislative în vigoare, Legea 60/1991privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, și prevederilor art. 683 din Codul de procedură civilă, nu se poate da curs solicitării și nu se aprobă organizarea unei licitații publice pe terenul aflat în domeniul public al municipiului Reșița, existând posibilitatea de a organiza licitația publică „la locul unde debitorul realizează venituri”.

Ce a fost am văzut, ce va veni vom vedea, dar până atunci… să facem puţină istorie:

Înființat în anul 1972, muzeul a fost amenajat la aniversarea unui secol de fabricare a locomotivelor cu abur la Reșița, prin eforturile inginerului Mircea Popa, director al Uzinelor reșițene pe atunci.

locomotive 4Sunt expuse 16 locomotive din diverse epoci de construcție, dintre care 14 sunt produse la Reșița. Primele trei locomotive au fost reproduse după un prototip construit la Viena în anul 1871 și numit ”Szekul”, întrucât era destinat liniei Reșița-Secu (Secul).

Cel mai important exponat al muzeului este locomotiva ‘Resicza’, prima din cele trei locomotive cu aburi construite în spațiul sud-est european, la Reșița, între anii 1872-1873. Aceasta este expusă pe un piedestal chiar la intrarea în muzeu, suferind puține modificări de-a lungul vremii. Proiectată de John Haswell, piesa are 4.48 m lungime și o greutate în serviciu de 11,5 tone. A fost recuperată în anul 1961 de la Câmpia Turzii, unde fusese garată pe o linie de manevră. Este o locomotivă tender cu două roți cuplate, care se poate înscrie în curbe cu raza de maxim 45 m, are o forță de tracțiune de 1125 kg și 45 CP la viteza de 11 km/h.

Un alt exponat deosebit este Locomotiva 230.516, fabricată în 1936, clasată în Tezaurul Patrimoniului Național Cultural. Aceasta a oprit în spatele Muzeului de Locomotive cu Abur din municipiu, tractând o garnitură nu mai puțin valoroasă din punct de vedere istoric — Trenul Regal. Locomotiva a fost comandată, de către Regele Ferdinand, societății Ernesto Breda, din Milano, cu specificația ca vagoanele sale să-i poată oferi tot confortul pe parcursul călătoriilor sale oficiale. Garnitura a fost finalizată după moartea Regelui, dar în vagoanele sale au călătorit, de-a lungul timpului, Carol al II-lea, Mihai I, Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu, dar și demnitari străini, precum Gerald Ford, Henry Kissinger, Leonid Brejnev, Erich Honecker și Todor Jivkov.

În total la Reșița au fost fabricate 1.491 de locomotive cu aburi, până în anul 1964, când s-a trecut la producerea de locomotive Diesel și mai apoi electrice. Fabricația locomotivelor cu aburi la Reșița s-a încheiat cu 10 locomotive de ecartament normal, din seria 150.000, destinate exportului. Cu două excepții, cele 16 piese din Muzeul de astăzi, concentrează istoria de aproape un secol al acestei componente a industriei reșițene, printe exponate numărându-se: ”HUNGARIA 4” — vedeta incontestabilă a locomotivelor reșițene din acea epocă, ce a fost expusă în 1873 la Expoziția mondială de la Viena; Locomotiva forestieră CFF 704.209, fabricație StEG Viena (1909); Locomotiva de ecartament normal, seria 50.025, fabricație Henschel-Kassel (1921); Locomotiva forestieră CFF 704.404 (1944); Locomotiva tender uzinală CFU 28 (1960).

Ultimul tip de locomotivă cu abur fabricată în România a fost Locomotiva seria 150.000 cu ecartament normal și tender separat, și a constituit tipul de bază cel mai modern utilizat de Căile Ferate Române pentru remorcarea trenurilor de marfă.

Din anul 2004, Muzeul Locomotivelor cu Abur de la Reșița se află pe Lista Monumentelor Istorice, fiecare piesă din muzeu fiind clasată ca obiect de tezaur al Ministerului Culturii, a precizat pentru Radio Reşiţa dr. Dumitru Ţeicu – directorul Muzeului Banatului montan din municipiul de pe Bârzava.

Vom reveni cu informaţii!

Echipa Radio România Reşiţa

Sursa foto: facebook Casa de Amanet Andre

Sursa video: AGERPRES

8 COMENTARII

  1. Decat sa adunam milioane de euro care vor pleca la mama naibii (cine face afaceri cu statele? ) pentru statuia lui Brancusi , mai bine Ministerul Cultelor ar prelua aceste muzee in paragina , administrate de ONG-uri si sustinute de societati comerciale ce ar avea dreptul exclusiv de reclama in ele …Ce-i asa de greu ? Ne doare tare sa gandim dar si mai tare doare sa ne miscam fundul de jos…

  2. Sa ii fie rusine inca o data statului roman! Daca nu se mai poate fura fara sa distruga ceva ce apartine muncii poporului e vai de el, si asta nu ca furtul cat de mic e nu grav…dar asa ca idee…

  3. In condițiile în care patrimoniul este inamovibil, prea puțin ma interesează a cui este fiecare din locomotivele expuse, cu condiția ca ele sa fie prezentate unitar și întreținute de specialiști în conservare, pentru a putea fi apreciate chiar și peste unul sau mai multe secole.
    Mai mult!
    Ministerul Culturii, în acord cu legea, are obligația de a veghea si contribui financiar la conservarea patrimoniului; Lucru care la drept vorbind, nu prea-l interesează pe „Domnul Minister”, nu c-ar fi el mai cu moț, ci pentru ca nu face excepție printre celelalte instituții, în care de motivarea angajaților din sistemul de gestionare al resurselor umane, a dus în mod constant la risipirea bunului public; Cu alte cuvinte: si in cazul de fata, „Margaritas ante porcos”, definește cel mai bine atitudinea angajaților la stat, din ultimii 70 de ani, cel mai probabil cu prea puține excepții.

  4. Considerați că „Mârlănia secolului” este un termen potrivit pentru titlul unui articol decent?

  5. Nu ar trebuii să fie vreo problemă. Fiind monument istoric, conform Legii, Ministerul Culturii şi Cultelor are drept de preemţiune. Să le cumpere !

Comments are closed.