Ne auzim la Majestic cu trei premiere radiofonice de excepţie
Articol editat de Gerhard Chwoika, 31 octombrie 2013, 12:24 / actualizat: 31 octombrie 2013, 17:31
Teatrul Naţional Radiofonic propune pentru săptămânile următoare, în cadrul obişnuitelor întâlniri de la Clubul din hotelul Ramada Majestic, de pe Calea Victoriei din Bucureşti, trei premiere radiofonice de excepţie, diferite ca stil şi gen, şi vă invită la audiţiile cu public ale acestor spectacole.
• luni, 4 noiembrie, ora 11:00: spectacolul Cerere în căsătorie de Anton Pavlovici Cehov, traducerea Mihail Sorbul şi Ada Steinberg, adaptarea radiofonică şi regia artistică Cezarina Udrescu.
Cezarina Udrescu, regizorul artistic al premierei Cerere în căsătorie, imaginează inspirat în universul cehovian. Personajul principal este chiar Fericirea conjugală, de la logodna, cu greu încheiată, odată cu cererea în căsătorie, la fel de greu formulată, până la inevitabila viaţă de familie, cotidiană. Ajunsă în acest punct, istoria se poate repeta, pentru că, aşteptând „o dragoste mare sau femeia ideală nu se mai însoară omu’ niciodată”, cum spune Lomov, personaj al piesei. Iar personajele lui Cehov sunt mânate de o mare grabă spre angajamentul matrimonial, traiul de unul singur fiindu-le imposibil de închipuit, cu atât mai puţin de trăit. Şi sunt îndreptăţite în intuiţia lor, chiar de către autor.
Spectacolul se difuzează în premieră la Radio România Cultural, vineri,1 noiembrie, ora 22:20.
• luni, 11 noiembrie, ora 11:00: un spectacol de teatru-document Aniţa Nandriş – Cudla – Amintiri din viaţă. 20 de ani în Siberia.
Spectatolul va fi prezentat în două părţi, la Radio România Cultural, în seria Biografii, memorii: Partea I – Aniţa Nandriş-Cudla – Amintiri din viaţă – marţi,12 noiembrie, ora 19:00; Partea a II-a – Aniţa Nandriş-Cudla – 20 de ani în Siberia – marţi, 26 noiembrie, ora 19:00.
Scenariul radiofonic este realizat de Magda Duţu şi Raisa Radu, după cartea 20 de ani în Siberia, de Aniţa Nandriş-Cudla, publicată la Editura Humanitas, în regia artistică a lui Petru Hadârcă. Manuscrisul Aniţei, această mărturie unică, păstrată printr-o minune, timp de peste două decenii, a fost publicat pentru prima oară în 1991, sub titlul 20 de ani în Siberia. Destin bucovinean, în urma unei scrisori trimise de dr. Gheorghe Nandriş pe adresa Editurii Humanitas, scrisoare prin care oferea spre publicare acest text neobişnuit: „Posed un manuscris, mărturie zguduitoare privind prezenţa românească în Arhipelagul Gulag. Acest manuscris nu este literatura de sertar a unui intelectual, ci aparţine unei ţărănci abia ştiutoare de carte, dar cu un har ales al povestirii. O ţărancă din nordul Bucovinei, pe numele ei de naştere Aniţa Nandriş, căsătorită Cudla, deportată în străfundul Siberiei, dincolo de Cercul Polar. (…) În trânta ei cu destinul, s-a dovedit mai tare şi a învins. După aproape 20 de ani de surghiun, această femeie demnă şi-a trimis copiii spre Moscova lui Hruşciov, pentru a-şi dovedi nevinovăţia şi a-şi căuta drepturile. După multe peripeţii pe la tribunale şi procurori, care căutau să-i ameţească cu minciuni, aceşti copii, care au moştenit inteligenţa şi curajul mamei lor, obţin documente din care rezultă că au stat 20 de ani în Siberia „din greşeală”, că ar fi „victime ale stalinismului” – şi sunt reabilitaţi. Pleacă din Siberia spre soarele Bucovinei, spre satul şi mormintele strămoşilor lor. Au intrat în casa lor după 20 de ani, exact în luna şi ziua când au fost răpiţi, 13 iunie… Bătălia pentru supravieţuire a luat sfârşit. Mama a reuşit să-şi reaşeze copiii în cuibul lor. Oricine şi-ar fi considerat misiunea împlinită. Ea însă nu şi-a putut găsi liniştea decât după ce a depus mărturie scrisă asupra crimelor comunismului. Şi astfel, a luat condeiul pentru a-şi mărturisi calvarul, scriind 360 de pagini ca un poet. Mi-a încredinţat acest manuscris în anul 1982 la Cernăuţi, rugându-mă să-l trec peste graniţă în România şi să-i promit că-l voi face cunoscut oamenilor, cum voi putea. Apoi a murit în casa ei, în patul ei, vegheată de copii, cu sentimentul datoriei împlinite. Mi-e greu acum să recunosc că mi-a fost frică, în anul 1982, să trec printre grăniceri cu acest manuscris. Am făcut-o totuşi, pentru că am fost cuprins de un sentiment de enormă ruşine pentru frica mea, pentru laşitatea mea de intelectual în faţa acestei firave, dar colosale femei cu trei clase primare, în faţa căreia moralmente mă simţeam un pitic” (dr. Gheorghe Nandriş, Sibiu, 13 mai 1991).
Numeroase comentarii au apreciat această carte, fie ca document privind represiunea comunistă şi gulagul siberian: „Aniţa Nandriş-Cudla a scris unele dintre cele mai strălucite pagini despre exilul siberian, absolut comparabile, ca sâmbure emoţional, cu scrierile lui Soljeniţîn” (Rusu Mihalcea), fie pentru originalitatea expresiei Aniţei, „cu trei clase primare şi suflet cât o istorie naţională, de o autenticitate stilistică genială” (Ştefan J. Fay), fie pentru „reconstituirea staturii ţăranului bucovinean: o statură net aristocratică” (Monica Lovinescu).
Academia Română a adus confirmarea, acordând Premiul Lucian Blaga, în anul 1992, unei ţărănci cu trei clase primare, poate pentru prima oară. Ediţia a doua cărţii a apărut în 2006, având câteva completări şi titlul schimbat: Amintiri din viaţă. 20 de ani în Siberia.
Spectacol sponsorizat de Majestic tourism SA – Ramada Majestic Bucureşti şi Agricola Internaţional SA Bacău.
• luni, 18 noiembrie, la ora 11:00, spectacolul Belvedere, de Ana-Maria Bamberger, adaptarea radiofonică şi regia artistică: Cezarina Udrescu.
Spectacolul radiofonic se distinge prin structura sa impecabilă, ciclică, prin echilibrul între elementele de comedie şi accentele filosofice, prin jocul sclipitor şi captivant realitate / iluzie / imaginaţie, menit să conducă spectatorul/ascultătorul la implicare şi la o participare vie, activă. Totul poate lua aspectul unui exerciţiu al fanteziei personajului principal – Anton, un scriitor aflat la tratament în clinica de psihiatrie Belvedere, un spirit imaginativ, jucăuş, dar în acelaşi timp sarcastic, interiorizat şi încărcat de o anume tristeţe… Cu siguranţă, cheia prin care putem descifra acest univers stă şi în teoria pirandelliană despre fluiditatea fiinţei umane, despre dualismul vieţii şi al formei, despre faptul că omul se poate defini doar prin ceilalţi, ceea ce implică incertitudinea, iluzia, jocul cu cei din prezent, din amintiri ori din închipuire, un demers în care indivizii se caută spre a se defini, spre a-şi găsi identitatea, acceptând sugestii, adăugând noi elemente, în fluxul continuu şi imprevizibil care este însăşi existenţa… Întâmplările prin care trece Anton pot fi o proiecţie a imaginaţiei sale, cum, la fel de bine, totul se poate petrece în registru real – iar reuşita spectacolului radiofonic constă tocmai în această ambiguitate, în ideea că orice interpretare devine posibilă, că pot exista abordări din unghiuri diferite, că nebunia şi luciditatea pot coexista, pierzându-şi delimitările stricte…
Horaţiu Mălăele în rolul lui Anton, Luminiţa Borta în rolul doctoriţei Surdu şi Ozana Oancea în cel al Ştefaniei – amintire ori nălucă, dau viaţă textului cu bucuria jocului şi spirit ludic, păstrând măsura dozei exacte şi amplificând cu abilitate misterul care planează asupra acestor întâmplări şi dialoguri.
Spectacolul Belvedere, de Ana-Maria Bamberger, va putea fi ascultat joi, 21 noiembrie, ora 19:00, la Radio România Cultural.
