Sala de concerte din Stockholm, gazda ceremoniei de decernare a premiilor Nobel pentru ştiinţe şi literatură, 10 decembrie-1

851 de laureaţi şi 25 de organizaţii – în total, 561 de premii, acordate de tot atâtea ori, din 1901 şi până în 2013.

Dintre acestea – în 2013 – 11 în ştiinţe: chimie, fizică şi ştiinţe economice în memoria lui Alfred Nobel – unul în literatură – scriitoarei canadience Alice Munro – şi unu pentru pace – Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice, OPCW .

Geografic vorbind – Statele Unite, Belgia, Marea Britanie, Canada şi, dacă luăm în discuţie sediul laureatei premiului Nobel pentru pace – Olanda.

Aşa arată, statistic,“tabloul Nobel” al anului 2013:

Un an în care ştiinţa a fost „îmbrăcată” din nou în haine de gală, în ceea ce, în mod tradiţional se cheamă, la Stockholm, la începutul fiecărui decembrie, Săptămâna Nobel, numită şi Săptămâna magică şi care culminează, în 10 decembrie, cu ceremonia decernării premiilorpentru ştiinţe şi a celui pentru literatură.

Un an în care În sfârşit! a fost Evrica! premiului Nobel pentru fizică, acordat celei mai evidente, poate, descoperiri – cea a bozonului Higgs – şi, poate, celor mai răbdători fizicieni, Peter Higgs şi Francois Englert, „confirmaţi” , după mai bine de 40 de ani de la descoperirea teoretică, în două experimente diferite (căutând, însă, acelaşi lucru) derulate în vara lui 2012 la Centrul European pentru Cercetări Nucleare, CERN de la Geneva.

Un an în care capitala norvegiană Oslo a găzduit, din nou, în 10 decembrie, ceremonia decernării premiului Nobel pentru pace – al 94-lea – acordat pentru „eforturile neobosite” ale unei organizaţii – cea pentru Interzicerea Armelor Chimice – în lupta pentru relaizarea idealului unei lumi fără arme chimice.

Un an în care doar protagoniştii au fost alţii. Altfel, un an în care atenţia lumii întregi s-a concentrat, preţ de câteva zile, din noupe Suedia şi Norvegia, pe Stockholm şi Oslo, capitalele şi ţările care găzduiesc, în fiecare 10 decembrie, ceremoniile de decernare ale premiilor Nobel, instituite prin testament, în 1895, de Alfred Nobel.

Dincolo de toate, 2013 a fost, însă, încă un an în care excelenţa, performanţa, pasiunea şi dedicaţia au primit aplauze la scenă deschisă – „martor la eveniment” din 1998, Radio România Cultural vă invită să retrăiţi emoţiile laureaţilor, să le descoperiţi pasiunile şi să le înţelegeţi crezul. În înregistrări ale conferinţelor de presă şi ale discursurilor de recepţie ale laureaţilor dar şi în două interviuri cu laureaţi ai premiilor Nobel pentru chimie – Arieh Warshel – şi fizică, Francois Englert.

În două ediţii speciale ale emisiunii Planeta radio. Luni, 10 şi 17 februarie 2013, pe frecventele din toata tara ale Radio România Cultural si pe www.radioromaniacultural.ro, între 17.05 şi 17.50.