Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] La mulţi ani în nemurire, Amza Pellea!

Motto: „Timpul şterge… Da, dar el ştie să păstreze – ca nimeni altul – ceea ce nu trebuie pierdut…” Amza Pellea 

[FOTO] La mulţi ani în nemurire, Amza Pellea!

Articol editat de Radio Resita, 7 aprilie 2020, 19:55

„La mulți ani, iubirea mea.
La mulți ani in neuitare.
Îndrăznesc să vă rog sa beţi o cană cu apă rece în memoria lui şi să aprindeţi o lumânare pentru sufletul lui frumos.
Vă mulţumesc”
, a scris fiica şi îndrăgita actriţă Oana Pellea, pe o reţea de socializare, de ziua Voievodului Teatrului Românesc!

Amza Pellea  s-a născut pe  7 aprilie 1931,în  Băilești, Dolj , acum 89 de ani şi a rămas în memoria românilor ca  un actor român de film, radio, teatru, televiziune și voce. Printre alte roluri memorabile, Amza Pellea fost creatorul și interpretul personajului Nea Mărin, care i-a relevat atât de bine disponibilitățile sale pentru comedie. Totodată, a interpretat unele dintre cele mai strălucite figuri ale istoriei românilor, precum Decebal sau Mihai Viteazul. Amza Pellea s-a născut la Băilești, într-o familie cu cinci copii, iar tatăl său s-a numit tot Amza Pellea și a fost directorul cooperativei „Munca Noastră” din Băilești în anul 1933. A absolvit cursurile Colegiului Național Carol I din Craiova, și Școala tehnică de electrotehnică din Craiova.

„Am făcut şcoala primară în sat şi am debutat în clasa I în rolul Lupului din „Scufiţa Roşie”. Am ales acest rol pentru că, timid fiind, puteam apărea mascat. Îmi plăceau foarte mult poeziile, drept care apăream mereu în festivaluri şcolare”, îşi amintea cu nostalgie.

Un reprezentant al Promoției de aur a teatrului românesc, Amza Pellea a jucat la Teatrul Național din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie și Teatrul Național din București, unde s–a impus ca unul dintre actorii cei mai dotați ai scenei românești. A fost profesor la IATC.

Amza Pellea a interpretat atât personaje istorice (Vladica Hariton din Tudor din Vladimiri de Mihnea Gheorghiu, Voievodul Basarab din Croitorii cei mari din Valahia de Al. Popescu, rolurile din Tudor, Răscoala, Haiducii, Dacii, Columna, Mihai Viteazul), cât și personaje contemporane (Ailincii din Secunda 58 de Dorel Dorian, Manole din Somnoroasa aventură de T.Mazilu), dar și personaje din repertoriul clasic universal (Esteban din Fântâna turmelor de Calderon, Horațiu din Hamlet, Platonov din Un Hamlet de provincie de Cehov).

„Am început să-mi iubesc meseria în timp ce eram la Craiova, în timpul unui spectacol cu Hamlet. Jucam Horaţiu. După moartea lui Hamlet, Horaţiu are un monolog care încheie piesa. În timp ce îl debitam, am simţit dintr-o dată liniştea nefirească a sălii. Ştiam că nu e datorată exclusiv interpretării mele. Înţelegeam exact mecanismul: era un spectacol bun şi toată emoţia acumulată pe parcurs se concentra în mod firesc pe final. Dar liniştea aceea m-a făcut să realizez marea forţă a cuvântului rostit de pe scenă, să înţeleg legăturile secrete care se încheagă între noi şi oamenii din sală, psihologia spectatorului şi a spectacolului. Forţa şi utilitatea artei…”, aşa definea harul pe care l-a primit la naştere, Amza Pellea.

Un reprezentant al Promoției de aur a teatrului românesc, Amza Pellea a jucat la Teatrul Național din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie și Teatrul Național din București, unde s–a impus ca unul dintre actorii cei mai dotați ai scenei românești. A fost profesor la IATC.

Rămas probabil în conștiința publicului prin rolul domnitorului din „Mihai Viteazul” și prin „Nea Mărin”, reușește în „Atunci i-am condamnat pe toți la moarte” să atingă ambele personaje. Umilul, și câteodată veselul Ipu recapătă, în finalul filmului, figura dârză și tragică a soldatului țăran din primul război.

„Oamenii au nevoie de exemple, de modele şi ei caută – de fapt se caută pe ei înşişi, aşa cum s-ar dori, buni şi frumoşi, într-o imagine ideală – pe scenă. De aici cred că vine şi fascinaţia pentru spectacol. Pentru că, altfel, se întâmplă lucruri senzaţionale pe stradă, dar oamenii nu se caută în ele, ci vin la teatru sau la film”.

A câștigat în 1977 premiul de interpretare masculină, cel mai bun actor, la Festivalul Internațional de Film de la Moscova, pentru rolul său excepțional (Manolache Preda) din filmul Osânda, unde a jucat alături de Gheorghe Dinică și Ernest Maftei, într-o ecranizare de Sergiu Nicolaescu după „Velerim și Veler Doamne” de Victor Ion Popa.

Între 22 martie 1973 și 24 septembrie 1974 a fost director al Teatrului Național Craiova.

A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa I (1971).

A plecat în Cer cu o zi înaintea lui Nichita Stănescu pe 12 decembrie 1983.Mormântul actorului Amza Pellea din Cimitirul Bellu ortodox.

Şi dacă trăim aceste vremuri de grea încercare pentru întreaga umanitate să ne reamintim ce mărturisea regretatul actor.:

„Dacă Dumnezeu, sau natura, sau în cine te crezi tu, ţi-a dat posibilitatea să faci o adunare de oameni să te asculte, atât de concentrat încât să uite pentru două ore de ei înşişi, eşti obligat să faci meseria asta, indiferent de sacrificiul pe care ţi l-ar cere.Sunt convins că orice întâmplare poate fi folosită în aşa fel încât să scoată şi lacrimi şi hohote de râs; mi se pare o trăsătură specifică poporului român, acest haz de necaz”.

Epilog: „Jumătate din succes ţine de ceea ce spunem noi, cealaltă jumătate ţine de disponibilitatea spectatorului de a râde”.Amza Pellea

Anca Bica Bălălău

Sursa: Revista Teatrul azi; wikipedia

Etichete:
Fasching 2026 în Caraș-Severin: carnaval la Anina și Baluri de Fășang la Reșița
Cultură vineri, 30 ianuarie 2026, 20:40

Fasching 2026 în Caraș-Severin: carnaval la Anina și Baluri de Fășang la Reșița

Tradițiile comunității germane din Banat sunt celebrate și în anul 2026 prin evenimentele dedicate Fasching-ului, cunoscut și ca Fă(r)șang, o...

Fasching 2026 în Caraș-Severin: carnaval la Anina și Baluri de Fășang la Reșița
Concursul „Alexander Tietz”: peste 180 de creații literare și artistice dedicate Reșiței și identității locale
Cultură vineri, 30 ianuarie 2026, 17:00

Concursul „Alexander Tietz”: peste 180 de creații literare și artistice dedicate Reșiței și identității locale

Concursul de creații literare „Alexander Tietz”, ajuns la cea de-a 14-a ediție în anul școlar 2025–2026, confirmă statutul său de reper...

Concursul „Alexander Tietz”: peste 180 de creații literare și artistice dedicate Reșiței și identității locale
Simpozionul „Sfinții Trei Ierarhi, modele de educație creștină” – ediția a XI-a, la Bocșa
Cultură vineri, 30 ianuarie 2026, 13:42

Simpozionul „Sfinții Trei Ierarhi, modele de educație creștină” – ediția a XI-a, la Bocșa

Educație, cultură și spiritualitate în Banatul montan Vineri, 30 ianuarie 2026, la Biserica Ortodoxă cu hramurile „Sfântul Ierarh Nicolae”...

Simpozionul „Sfinții Trei Ierarhi, modele de educație creștină” – ediția a XI-a, la Bocșa
Proiect cultural comunitar: „Reșița: 255 / 100 – Cei trei A” – o celebrare artistică a identității urbane
Cultură joi, 29 ianuarie 2026, 10:56

Proiect cultural comunitar: „Reșița: 255 / 100 – Cei trei A” – o celebrare artistică a identității urbane

Reșița marchează un moment simbolic al istoriei sale prin proiectul cultural-artistic „Reșița: 255 / 100. Cei trei A”, o inițiativă care...

Proiect cultural comunitar: „Reșița: 255 / 100 – Cei trei A” – o celebrare artistică a identității urbane
Cultură sâmbătă, 24 ianuarie 2026, 06:00

Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1866)

Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești, rămâne una dintre figurile emblematice ale...

Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1866)
Cultură vineri, 23 ianuarie 2026, 18:03

Simpozion dedicat Zilei Unirii Principatelor Române, organizat la IPJ Caraș-Severin

Ziua Unirii Principatelor Române – 24 ianuarie 1859 a fost marcată, vineri, 23 ianuarie 2026, printr-un simpozion aniversar desfășurat la...

Simpozion dedicat Zilei Unirii Principatelor Române, organizat la IPJ Caraș-Severin
Cultură joi, 22 ianuarie 2026, 18:37

Expoziție retrospectivă la Reșița: comemorarea deportării etnicilor germani din Banat (1945–1949)

Ciclul manifestărilor dedicate deportării etnicilor germani din Banat în fosta Uniune Sovietică (1945–1949) s-a încheiat, în acest an, la...

Expoziție retrospectivă la Reșița: comemorarea deportării etnicilor germani din Banat (1945–1949)
Cultură joi, 22 ianuarie 2026, 11:07

Constantin Gruescu, la șase ani de la trecerea în eternitate – o viață dedicată Banatului Montan, mineritului și Binelui

La șase ani de la trecerea sa la cele veșnice, Constantin Gruescu rămâne una dintre marile personalități ale Banatului Montan, un nume înscris...

Constantin Gruescu, la șase ani de la trecerea în eternitate – o viață dedicată Banatului Montan, mineritului și Binelui