Ziua de 11 ianuarie a fost declarată, prin Hotărârea de Guvern nr. 458/5 mai 2010, Ziua Artei Fotografice în România, 11 ianuarie fiind ziua de naştere a lui Carol Popp de Szathmary (1812-1887), recunoscut ca primul fotograf al României.
De la artistul fotograf reşiţean Flavian Savescu am aflat ce este arta fotografică şi cum se prezintă ea astăzi:
Născut la 11 ianuarie 1812, la Satu Mare, Carol Popp de Szathmary a studiat o perioadă la seminarul teologic la Blaj, iar ulterior a studiat pictura la Roma. A imortalizat chipuri şi scene din Războiul Crimeii (1853-1856), devenind primul artist fotograf român şi primul fotoreporter de război din lume. În primăvara lui 1854, s-a deplasat pe malul Dunării, în preajma Olteniţei şi a Silistrei, unde se dădeau lupte, fotografiind bivuacurile, fortificaţiile şi combatanţii.
Adevărat pionier al fotografiei, a realizat o bogată colecţie de chipuri militare. La Cabinetul de stampe al Academiei Române se păstrează mai multe clişee pe sticlă şi fotografii cu ofiţeri superiori din toate armele şi din toate taberele. Carol Popp de Szathmary semnează portretul generalului rus Mihail Dimitrievici Gorceakov, publicat în revista “The Illustrated London News” din 3 octombrie 1855.
A fost premiat în cadrul Expoziţiei Universale de la Paris din 1855, unde a prezentat albumul care cuprindea imagini din Războiul Crimeii. Pe lângă acest album, Szathmary a oferit câte un exemplar împăraţilor Napoleon al III-lea şi Franz Iosif I, reginei Victoria, regelui Würtemberg-ului şi marelui duce Carl Alexander de Saxa-Weimar-Eisenach.
Bun desenator, specialist în tehnica acuarelei, Carol Popp de Szathmary a fost pictorul Curţii Regale de la Cotroceni. A fost pictorul şi fotograful oficial al regelui Carol I (1866-1914).
În perioada 1860-1870, Carol Popp de Szathmary a publicat un volum cu 100 de fotografii. A fost printre primii zece fotografi din Europa. A deschis expoziţii la Bucureşti (1864, 1868). La Viena (1873) a expus, cu ocazia Expoziţiei Universale, costume naţionale şi peisaje româneşti şi a obţinut premiul II. A murit la 3 iunie 1887.
La 28 noiembrie 1956, a fost înfiinţată Asociaţia Artiştilor Fotografi (AAF), prin Ordinul nr. 1657 emis de Ministerul Culturii. Membrii fondatori au fost Aurel Bauch, ing. T. Silistrarianu, Eugen Iarovici, Hedy Löffler-Weiselberger, Vulpaş Gh., Hananel Ion, Lovinescu Andrei, ing. Comănescu Silviu, dr. Spiru Constantinescu, Löwy Tibor, Gheorghe Şerban, Kauffman Alfred, ing. Mărculescu Herbert, ing. Tomescu Nicolae, Marinov Iulian, Spitzer Clara, Grigorescu Dan, Bacal Lidia, Tadeu Cios, Mihai Popescu, Hausleitner Frederic, ing. Bubuleac A. şi Cernescu Sever.
AAF a avut sediul, iniţial, în Bucureşti, Piaţa Scânteii nr. 1, Raion Stalin. În 1960, sediul Asociaţiei s-a mutat la parterul Palatului ”Universul” din strada Brezoianu nr. 24, în care a fost amenajată o bibliotecă şi o Galerie de artă fotografică. Ulterior, sediul s-a mutat pe strada Schitu Măgureanu, unde a fost amenajat un studio de creaţie dotat cu aparate de fotografiat, aparate de mărit, lumini de studio, laboratoare pentru prelucrarea fotografiilor alb-negru şi color şi un punct de vânzare a materialelor fotosensibile (filme, hârtie şi soluţii).
În toată această perioadă, Asociaţia Artiştilor Fotografi a organizat Saloane Internaţionale ale României, majoritatea fiind vernisate la Galeria Dalles din Bucureşti. AAF a editat, în colaborare cu Institutul Naţional de Informare şi Documentare Ştiinţifică şi Tehnică, buletinul Asociaţiei, intitulat ”Fotografia” (1966-1989), apoi, în colaborare cu Institutul Central de Documentare Tehnică, a editat caietele selective ”Fotografia”, în care au fost publicate, în principal, articole de tehnică fotografică, iar din 1990, pentru o perioadă foarte scurtă, revista ”Fotografia&Video”. Aceasta a reapărut în 2001, devenind organul de presă oficial al AAF-România. În 2001, AAF era compusă din opt filiale teritoriale: Banat, Bucovina, Bucureşti, Dobrogea, Moldova, Muntenia, Oltenia şi Transilvania, precum şi din 17 fotocluburi afiliate, membri individuali străini şi din diasporă şi 1.500 de membri individuali. În scurt timp, AAF a redus numărul fotocluburilor la 15 şi, ulterior, şi-a încetat, practic, activitatea.
În anul 2007, cinci artişti fotografi cunoscuţi, preşedinţi de fotocluburi, au demarat acţiunea de reconstituire a Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România (AAFR). Asociaţia a încheiat protocoale de parteneriat cu 46 de organizaţii din oraşele: Arad, Bucureşti, Bistriţa, Braşov, Brăila, Botoşani, Cluj Napoca, Câmpina, Craiova, Galaţi, Gheorgheni, Gura Humorului, Odorheiu Secuiesc, Oradea, Miercurea Ciuc, Iaşi, Piteşti, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava, Târgovişte, Târgu Mureş, Timişoara, Valea lui Mihai, respectiv cu organizaţii din ţările limitrofe României: Cernăuţi (Ucraina), Chişinău (R. Moldova), Debrecen şi Szolnok (Ungaria), Novi-Sad (Serbia). În prezent, sediul Asociaţiei este în str. Dr. Turnescu nr. 6 din sectorul 5 al Capitalei. Preşedintele AAFR este Eugen Negrea, conform site-ului aafro.ro.
Cea mai reprezentativă manifestare este Festivalul naţional cu participare internaţională ”Luna Fotografiei din România”, organizat, începând cu anul 2010, sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii, în parteneriat cu Institutul Cultural Român. Acesta cuprinde o serie de manifestări expoziţionale de excepţie, vernisate atât în Capitală, cât şi în cele mai importante centre fotografice din România, precum şi în Cernăuţi (Ucraina), respectiv Budapesta şi Szeged (Ungaria).
În 12 ianuarie 2011, a avut loc vernisajul primului Salon al Artiştilor Fotografi din Bucureşti, organizat sub patronajul Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România.
De asemenea, începând cu anul 2011, iubitorii de artă fotografică pot participa la Salonul Artiştilor Fotografi din Bucureşti. În luna mai 2012, a fost lansat oficial Festivalul Fotografiei Europene, ediţia I, organizat de Asociaţia Artiştilor Fotografi din România, Reprezentanţa Comisiei Europene şi Biroul de Informare al Parlamentului European în România, sub patronajul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.
Vernisajul celei de-a XXII-a ediţii a SIAF a avut loc în 29 iunie 2018, la Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suţu, conform paginii de Facebook a SIAFRO (Salonul Internaţional de Artă Fotografică din România). Apreciat drept cel mai important eveniment al artei fotografice româneşti, având o tradiţie ce se întinde pe mai bine de o jumătate de secol, Salonul a reunit, la fiecare ediţie, operele celor mai importanţi fotografi din întreaga lume.
Pe parcursul anului 2018, AGERPRES a prezentat atât în ţară, cât şi în străinătate, expoziţia de fotografie “România – Evoluţie”, fotografiile de presă expuse reflectând viaţa politică, cultural-artistică, economică, socială şi sportivă a ţării, dar şi marile transformări şi evenimente care au avut loc de-a lungul timpului.
Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a fost prezentă de-a lungul timpului, prin jurnaliştii şi fotografii ei, la toate marile evenimente din istoria contemporană a României. Agenţia Naţională de Presă AGERPRES deţine o vastă arhivă de fotografii, ce cuprinde milioane de imagini realizate din anul 1927 până astăzi. Atât arhiva de fotografie, cât şi cea de ştiri funcţionează în cadrul redacţiei Documentare-Arhivă, cu rolul de a pune în valoare acest patrimoniu de ştire scrisă şi de imagine.
Astfel, în 2018, expoziţia de fotografie “România – Evoluţie” a fost prezentată la Chişinău (februarie), Washington, Viena (mai), Madrid, Galaţi, Reghin, Braşov, Constanţa, Iaşi (iunie), Praga, Zalău (septembrie), Roma (octombrie), Londra, Montreal (noiembrie).
Sursa: AGERPRES
