Proiectul de buget pe anul 2020 este construit pe o creştere economică de 4,1% şi un deficit bugetar de 3,59% din PIB

Proiectul de buget pe anul 2020 este construit pe o creştere economică de 4,1%, un deficit bugetar de 3,59% şi o rată medie a inflaţiei de 3,1%, potrivit Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2020 şi proiecţia acesteia pe anii 2021-2023 publicat marţi dimineaţa pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

Articol editat de Casandra Silitra, 17 decembrie 2019, 08:19

Veniturile prevăzute pentru 2020 sunt de 360,149 miliarde de lei, cu o pondere în PIB de 31,89%, iar cheltuielile sunt estimate la 400,694 miliarde de lei, respectiv 35,48% din PIB.

Ţinta de deficit bugetar cash pe anul 2020 este estimată la 3,59% din PIB (40,545 miliarde de lei), iar deficitul ESA la 3,58% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2023 la 1,94% din PIB, încadrându-se astfel în prevederile regulamentelor europene.

Deficitul de cont curent este prognozat la 10,6 miliarde de euro în anul 2020, având o pondere în PIB în scădere faţă de anul precedent, respectiv de 4,5%, cu un deficit al balanţei de bunuri de 7,7% din PIB.

Produsul intern brut în preţuri curente este estimat la 1.129,2 miliarde de lei pentru 2020, în creştere faţă de 1.040,8 miliarde de lei valoare raportată pentru acest an.

„Investiţiile constituie motorul creşterii economice şi al creării de locuri de muncă, cu efect multiplicator şi aport direct la formarea brută de capital fix. Pentru anul 2020 investiţiile sunt estimate la 4,5% din PIB, mai mari cu 6,3 miliarde lei ca în anul 2019”, se arată în proiect.

Câştigul salarial brut are o valoare de 5.429 lei în 2020, iar cel net de 3.324 lei. Rata şomajului în 2020 este estimată la 3%, faţă de 3,2% în 2019, iar numărul şomerilor la 275.000.

Se aşteaptă o majorare a numărului de salariaţi de 1,9%, concomitent cu reducerea ratei şomajului înregistrat la 3,0% la sfârşitul anului 2020.

Pentru anul 2020, se estimează că inflaţia se va reduce atât ca medie anuală până la 3,1%, cât şi la sfârşitul anului până la 3,0%.

Măsurile care au stat la baza construcţiei bugetare pe orizontul 2020-2023 au fost: eliminarea mecanismului plăţii defalcate a TVA în vederea compatibilizării cu acquis-ul comunitar în domeniu; executarea silită a sumelor existente în contul de TVA se va aplica în mod corespunzător de către instituţiile de credit, în limita sumei totale a obligaţiilor bugetare, astfel cum aceasta este individualizată în adresa de înfiinţare a popririi.

De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2020, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se menţin la nivelul aferent lunii decembrie 2019. Astfel, valoarea indemnizaţiei de hrană se menţine la nivelul din anul 2019, iar începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul lunar al indemnizaţiei de merit se menţine la nivelul de 6.240 lei, se menţionează în proiect.

„Beneficiarii dreptului la pensie aparţinând atât sistemului public de pensii, cât şi sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activităţi pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, nu pot cumula pensia cu veniturile astfel realizate”, se arată în documentul MFP.

În 2020 se va asigura 2% din PIB pentru apărare.

Potrivit MFP, în acest context se impune o construcţie bugetară responsabilă şi credibilă şi evitarea politicilor prociclice, crearea de spaţiul fiscal, vital în economii emergente în vremuri cu incertitudini mari şi pieţe financiare uşor schimbătoare, argumente pentru evitarea deteriorării stabilităţii financiare, a evaluării riscului suveran, a finanţării şi dinamicii economiei şi pentru susţinerea din partea mediului de afaceri şi a partenerilor externi.

„Măsurile care stau la baza construcţiei bugetare pe anul 2020 şi perspectiva 2021-2022, precum şi evoluţia descendentă a deficitului bugetar pe termen mediu indică tendinţa clară de eliminare graduală a politicii fiscale pro-ciclice, anul 2020 fiind primul pas pentru revenirea la ţinta de deficit bugetar sub 3% din PIB prevăzut în Tratatul de la Maastricht”, se mai precizează în document.

Sursa – agerpres.ro