Anul acesta Asociaţia OncoHelp din Timişoara vă invită să alergaţi împreună la Timotion 2019 pentru a îmbunătăţi condiţiile de internare ale pacienţilor…
Anul acesta Asociaţia OncoHelp din Timişoara vă invită să alergaţi împreună la Timotion 2019 pentru a îmbunătăţi condiţiile de internare ale pacienţilor…
Hanukkah sau sărbătoarea Luminilor este una din evenimentele tradiţionale ale evreilor, serbată anual şi la Reşiţa. În seara zilei de luni, 3 decembrie 2018 la sinagoga din oraş, în mijlocul comunităţii locale şi a invitaţilor, primarul Ioan Popa, prezent pentru prima dată în lăcaşul de cult, a aprins cea de-a treia lumânare din cele 8 ale menorei – unul dintre cele mai vechi simboluri ale poporului evreu – sfeşnicul cu opt braţe.
În fiecare casă evreiască din oraş se aprinde astăzi cea de-a treia din cele 8 lumânări care vor fi aprinse, pe rând, în următoarele zile.
Amintim că, menorah se aprinde o dată cu lăsarea nopţii, cu excepţia zilei de Sabat când luminiţele de Hanukkah se aprind cu o jumătate de ceas înainte de apusul soarelui. Luminile trebuie să ardă cel puţin 30 de minute şi să fie amplasate într-un loc foarte vizibil. Ele pot continua să ardă oricât de târziu în noapte. Obiceiul este de a aprinde o singură lumină în prima seară, două în a doua seara, trei în a treia şi aşa mai departe, de la stânga la dreapta, până când, în a opta seară, ard toate.
Înainte de ceremonia religioasă, edilul a transmis membrilor comunităţii că, asemeni altor primari din vestul ţării, se va implica şi el personal în reabilitarea clădirii sinagogii din urbe, edificate în 1907, care în prezent necesită serioase intervenţii privind reabilitare şi modernizarea obiectivului:
„Este pentru prima dată că am intrat în sinagogă, e o clădire de excepţie. Primarul de la Oradea, Ilie Bolojan, a adunat toate cultele din oraş şi a spus cine vrea să dea drept de administrare bisericilor, timp de 10 ani, către primărie accesează fonduri europene şi le face. Sinagoga din Oradea este reabilitată complet şi e o lucrare impecabilă. Sper să identificăm sau să se redeschidă vreo axă şi să putem să facem vreun parteneriat să refacem această clădire pentru că din punctul meu de vedere este şi o obligaţie morală pe care o avem să o deschidem publicului ca acesta să vadă şi poate atunci s-ar vorbi mai mult despre comunitatea evreiască din Reşiţa.”
Ioan Popa a mai spus pentru Radio Reşiţa că, în urmă cu 27 de ani, a locuit pentru 6 luni în Ierusalim, acea perioadă marcându-i pozitiv existenţa, fiind o experienţă plăcută şi interesantă.
Evreii din Reşiţa s-au întâlnit în sinagoga maură din urbe, iar programul cultural a fost susţinut de corul „Shalom” al comunităţii evreieşti din Timişoara. Prezenţi în mijlocul comunităţii din municipiul de pe Bârzava au fost şi rabinul Zvika Kfir din Israel, care a oficiat ceremonia religioasă şi Luciana Friedmann – preşedintele comunităţii evreieşti din Timişoara.
Comunitatea iudaică din Caraş-Severin mai numără în jur de 75 de membri, iar la Reşiţa mai sunt aproximativ 25 de persoane, majoritatea în vârstă. Aceştia fac eforturi să-şi păstreze identitatea şi să menţină vie flacăra credinţei strămoşeşti, a spus Ivan Schnabel – preşedintele comunităţii locale pentru Radio Reşiţa. (Hardy Cvoica)
