Purtătorul de cuvânt al PE: Va fi elaborat un plan pentru a contracara ştirile false
Articol editat de Valentina Adam, 9 octombrie 2018, 08:46
La o întâlnire cu jurnalişti din România, care a avut loc luni la Bruxelleş Guillot a făcut o trecere în revistă a alegerilor europarlamentare din 2004 până în 2014 şi a punctat că cele de anul viitor sunt văzute ca unele de impact pentru întreaga Europă.
Cei peste 100 de milioane de cetăţeni europeni cu drept de vot îşi vor alege reprezentanţii în Parlamentul European în perioada 23 – 26 mai.
Vor fi primele alegeri europarlamentare la care Marea Britanie nu va participa, având în vedere că statul urmează să părăsească blocul comunitar la finalul lunii martie 2019.
Astfel, cetăţenii din 27 de ţări, state membre ale UE, vor alege, prin vot direcţ 705 deputaţi care vor forma noul Parlament. În prezenţ PE are 751 de membri.
La cele mai recente alegeri europarlamentare, din 2014, şi-au exprimat opţiunile 42,61% dintre cetăţenii cu drept de vot ai celor 28 de state membre.
Cât priveşte România, aici au ales 32,44%, cifră în creştere spun reprezentanţii PE. Cea mai scăzută prezenţă la vot a fost înregistrată în Slovacia, cu 13% participare la scrutin în 2014.
În 2019, în ţara noastră, alegerile europarlamentare vor avea loc pe 26 mai. Înaintea lor, în timpul campaniei, va fi lansată platforma dedataastavotez.eu.
La nivel european, una dintre marile probleme în campania electorală şi nu numai este reprezentată de ştirile false. „Pentru că aceste alegeri vor fi foarte importante, poate cele mai importante din ultimii ani, la nivel european, dar şi naţional, stim că această problemă a ştirilor false nu este una doar teoretică. Este o problemă tot mai prezentă. Elaborăm un plan pentru a contracara ştirile false. Ele au existat mereu, ce s-a schimbat acum este intensitatea. Succesul ştirilor false este că aduc în atenţia publicului subiecte pe care acesta nu le prea poate verifica uşor”, a spus diplomatul.
În ultimele luni au avut loc numeroase întâlniri şi au fost demarate iniţiative, discuţii la nivel înalt. Comisia Europeană a organizat o consultare privind posibilitatea adoptării unei legi europene împotriva ştirilor false, iar concluzia a fost ca „înainte de a decide o posibilă reglementare – după modelul francez – la nivel european, ar fi mai bine să convingem fiecare stat membru să ia propriile decizii şi să reglementeze presei, platformele social media”. Dacă acest lucru nu va funcţiona, a spus Guilloţ va fi aleasă varianta unei noi legislaţii.
Parlamentul european îşi propune să ajute oamenii să găsească sursele bune, de încredere, să stabilească o încredere între media şi instituţii şi să ajute iniţiativele care sunt legate de verificarea faptelor. „Când lupţi cu ştirile false, de fapţ reacţionezi”, a explicat el. Corectarea unei ştiri false este o bătălie pierdută, a mai spus purtătorul de cuvânţ iar o soluţie o reprezintă acţiunea, nu reacţiunea.
„Participarea la vot este o problemă naţională. Dacă urmăriţi rezultatele din anii precedenţi veţi vedea că există un tipar”, a mai spus el. Guillot a mai punctat că oamenii trebuie să vadă alegerile europarlamentare ca pe oricare altele şi că este de părere că anul viitor va creşte prezenţala vot.
Activitatea celei de-a opta legislaturi a Parlamentului European se va încheia pe 18 aprilie 2019.
