Ascultă Radio România Reșița Live

Academia Română: Aromânii sunt români. Se urmărește separarea românilor sud-dunăreni de poporul român

Articol editat de Radio Resita, 25 iulie 2018, 19:47

Academia informează că s-au intensificat acțiunilor ce urmăresc „separarea românilor sud-dunăreni – aromâni, meglenoromâni, istroromâni, vlahi timoceni, ca și a altor români din afara granițelor României (românii timoceni, basarabeni, herțeni, maramureșeni etc.) – de limba și poporul român”.

Vezi mai jos comunicatul integral:

În anul Centenarului Marii Uniri a românilor, Academia Română își reafirmă punctul de vedere cu privire la identitatea istorică și lingvistică a românilor din nordul și din sudul Dunării.

Conform adevărului științific, poporul român are patru ramuri istorice – dacoromâni, aromâni, meglenoromâni, istroromâni – vorbitori ai dialectelor limbii române, dacoromân, aromân, meglenoromân, istroromân. Toți acești români formează o unitate etnică și vorbesc aceeași limbă. Dialectele românești – dacoromân, aromân, meglenoromân și istroromân – se întâlnesc într-un spațiu vast, din Maramureș și Carpații nordici în nord până în Epir și Tesalia în sud, din Istria, la Marea Adriatică în vest până la Marea Neagră și dincolo de Nistru în est. Vorbitorii lor sunt urmașii populației autohtone romanizate din Imperiul Roman de Răsărit. Atestate în trecut pe un teritoriu unitar, în nordul și în sudul Dunării, dialectele românești s au izolat de-a lungul timpului, în urma pătrunderii slavilor în Peninsula Balcanică începând cu secolul al VII-lea, fapt care a determinat unele deplasări ale vorbitorilor în acest spațiu geografic în perioada Evului Mediu. Dacoromânii sunt continuatorii românității nord-dunărene, în timp ce aromânii, meglenoromânii și istroromânii sunt continuatorii românității sud-dunărene.

Unitatea dialectelor românești a fost susținută unanim de-a lungul timpului de către cei mai importanți lingviști români (Ovid Densușianu, Alexandru Philippide, Sextil Pușcariu, Theodor Capidan, Alexandru Rosetti, Tache Papahagi, Eugeniu Coșeriu) și străini (Wilhelm Meyer-Lübke, Gustav Weigand, Matteo Bartoli, Giuliano Bonfante, Alf Lombard, Carlo Tagliavini, Gerhard Rohlfs). Româna e prezentată ca o limbă unitară, cu cele patru dialecte (dacoromân, aromân, meglenoromân, istroromân) în enciclopediile străine: The Encyclopaedia Americana, vol. 23, 1919; Encyclopaedia Britannica, vol 19, 1911; The New Encyclopaedia Britannica, Macropaedia, vol. 15, 1981); Grand Larousse Encyclopédique, vol. 1, 1964; Brockhaus Enzyklopädie, vol. 17, 1981; Dizionario Enciclopedico Italiano, vol. 10, 1961.

Academia Română ia act cu îngrijorare de continuarea și intensificarea unor activități politice care urmăresc denaturarea adevărului cu privire la aromâni și la dialectul aromân. Scopul acestor activități este declararea aromânilor ca minoritate națională în România, ca popor armân, distinct de poporul român, având o limbă proprie, armâna, diferită de limba română. Aceste activități fac parte dintr-o acțiune mai largă de separare a românilor sud-dunăreni – aromâni, meglenoromâni, istroromâni, vlahi timoceni, ca și a altor români din afara granițelor României (românii timoceni, basarabeni, herțeni, maramureșeni etc.) – de limba și poporul român. Precizăm că articolul 3, paragraful 1 din Convenția-Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale (CCPMN), adoptată de Consiliului Europei la Strasbourg, în 1 februarie 1995 și intrată în vigoare la 1 februarie 1998, prevede dreptul oricărei persoane aparținând unei minorități naționale de a alege liber să fie tratată ca atare sau nu. Paragraful 35 din Raportul Explicativ al CCPMN (ETS No. 157) stipulează însă că din Paragraful 1 al numitului articol nu trebuie înțeles că o persoană are dreptul să își aleagă arbitrar apartenența la o minoritate națională, ci că această alegere individuală este inseparabil legată de criterii obiective, relevante pentru identitatea persoanei respective. Prin urmare, trebuie respectate criteriile științifice în asumarea identității naționale și lingvistice a colectivităților și a individului.

Finisaj artistic și lansare de carte la Centrul Cultural Școala Pittner din Reșița: „Sfîrșitul s-a terminat” – Nicolae Comănescu și Jean-Lorin Sterian în dialog cultural
Cultură luni, 14 iulie 2025, 17:00

Finisaj artistic și lansare de carte la Centrul Cultural Școala Pittner din Reșița: „Sfîrșitul s-a terminat” – Nicolae Comănescu și Jean-Lorin Sterian în dialog cultural

Centrul Cultural Școala Pittner invită publicul la un dublu eveniment cultural de referință: finisajul expoziției „Sfîrșitul s-a terminat”...

Finisaj artistic și lansare de carte la Centrul Cultural Școala Pittner din Reșița: „Sfîrșitul s-a terminat” – Nicolae Comănescu și Jean-Lorin Sterian în dialog cultural
Seară germano-braziliană la Casa Adam Müller-Guttenbrunn din Timișoara
Cultură luni, 14 iulie 2025, 10:54

Seară germano-braziliană la Casa Adam Müller-Guttenbrunn din Timișoara

Tradițiile depășesc granițele – acest lucru este demonstrat de un eveniment special care va avea loc luni, 14 iulie, de la ora 18:30, la Casa...

Seară germano-braziliană la Casa Adam Müller-Guttenbrunn din Timișoara
14 iulie – Ziua Națională a Franței: semnificație istorică și celebrare la Reșița
Cultură luni, 14 iulie 2025, 00:10

14 iulie – Ziua Națională a Franței: semnificație istorică și celebrare la Reșița

Ziua Națională a Franței, marcată anual pe data de 14 iulie, a fost instaurată oficial în anul 1880 și comemorează două momente esențiale...

14 iulie – Ziua Națională a Franței: semnificație istorică și celebrare la Reșița
Călan: Sărbătoarea Coroanei de Flori, duminică, 13 iulie
Cultură vineri, 11 iulie 2025, 14:00

Călan: Sărbătoarea Coroanei de Flori, duminică, 13 iulie

Forumul Democrat al Germanilor din Călan îi invită cu drag pe toți membrii și simpatizanții săi să participe la tradiționala Sărbătoare a...

Călan: Sărbătoarea Coroanei de Flori, duminică, 13 iulie
Cultură vineri, 11 iulie 2025, 13:53

Regizorul Mateea Marin, partener cultural al Radio Reșița, invitat ”La MaMa Umbria International Symposium for Directors,” din Italia

Politicile culturale promovate de Radio România Reșița sunt de notorietate și totodată inspirate. Susținerea evenimentelor culturale de...

Regizorul Mateea Marin, partener cultural al Radio Reșița, invitat ”La MaMa Umbria International Symposium for Directors,” din Italia
Cultură joi, 10 iulie 2025, 21:34

Expoziție inedită la Reșița: origami delicat și aparate retro de colecție, expuse la Centrul social „Frederic Ozanam”

La galeria Centrului social „Frederic Ozanam” din Reșița, iubitorii de artă, tradiție și obiecte de colecție sunt invitați să viziteze o...

Expoziție inedită la Reșița: origami delicat și aparate retro de colecție, expuse la Centrul social „Frederic Ozanam”
Cultură miercuri, 9 iulie 2025, 18:40

Adela Schindler, sărbătorită la Reșița: Eveniment aniversar la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” dedicat promovării valorilor culturale bănățene

Cinstirea valorilor locale a fost evocată miercuri, 9 iulie printr-un eveniment aniversar dedicat prof. Adela Schindler de la Colegiul Naţional...

Adela Schindler, sărbătorită la Reșița: Eveniment aniversar la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” dedicat promovării valorilor culturale bănățene
Cultură marți, 8 iulie 2025, 21:35

Festivalul Folclorului Ceh – Ediția a XXI-a are loc pe 2 august 2025 în satul Șumița

Forumul Cehilor din România vă invită sâmbătă, 2 august 2025, în pitorescul sat Șumița, județul Caraș-Severin, la Ediția a XXI-a a...

Festivalul Folclorului Ceh – Ediția a XXI-a are loc pe 2 august 2025 în satul Șumița