Ascultă Radio România Reșița Live

Academia Română: Aromânii sunt români. Se urmărește separarea românilor sud-dunăreni de poporul român

Articol editat de Radio Resita, 25 iulie 2018, 19:47

Academia informează că s-au intensificat acțiunilor ce urmăresc „separarea românilor sud-dunăreni – aromâni, meglenoromâni, istroromâni, vlahi timoceni, ca și a altor români din afara granițelor României (românii timoceni, basarabeni, herțeni, maramureșeni etc.) – de limba și poporul român”.

Vezi mai jos comunicatul integral:

În anul Centenarului Marii Uniri a românilor, Academia Română își reafirmă punctul de vedere cu privire la identitatea istorică și lingvistică a românilor din nordul și din sudul Dunării.

Conform adevărului științific, poporul român are patru ramuri istorice – dacoromâni, aromâni, meglenoromâni, istroromâni – vorbitori ai dialectelor limbii române, dacoromân, aromân, meglenoromân, istroromân. Toți acești români formează o unitate etnică și vorbesc aceeași limbă. Dialectele românești – dacoromân, aromân, meglenoromân și istroromân – se întâlnesc într-un spațiu vast, din Maramureș și Carpații nordici în nord până în Epir și Tesalia în sud, din Istria, la Marea Adriatică în vest până la Marea Neagră și dincolo de Nistru în est. Vorbitorii lor sunt urmașii populației autohtone romanizate din Imperiul Roman de Răsărit. Atestate în trecut pe un teritoriu unitar, în nordul și în sudul Dunării, dialectele românești s au izolat de-a lungul timpului, în urma pătrunderii slavilor în Peninsula Balcanică începând cu secolul al VII-lea, fapt care a determinat unele deplasări ale vorbitorilor în acest spațiu geografic în perioada Evului Mediu. Dacoromânii sunt continuatorii românității nord-dunărene, în timp ce aromânii, meglenoromânii și istroromânii sunt continuatorii românității sud-dunărene.

Unitatea dialectelor românești a fost susținută unanim de-a lungul timpului de către cei mai importanți lingviști români (Ovid Densușianu, Alexandru Philippide, Sextil Pușcariu, Theodor Capidan, Alexandru Rosetti, Tache Papahagi, Eugeniu Coșeriu) și străini (Wilhelm Meyer-Lübke, Gustav Weigand, Matteo Bartoli, Giuliano Bonfante, Alf Lombard, Carlo Tagliavini, Gerhard Rohlfs). Româna e prezentată ca o limbă unitară, cu cele patru dialecte (dacoromân, aromân, meglenoromân, istroromân) în enciclopediile străine: The Encyclopaedia Americana, vol. 23, 1919; Encyclopaedia Britannica, vol 19, 1911; The New Encyclopaedia Britannica, Macropaedia, vol. 15, 1981); Grand Larousse Encyclopédique, vol. 1, 1964; Brockhaus Enzyklopädie, vol. 17, 1981; Dizionario Enciclopedico Italiano, vol. 10, 1961.

Academia Română ia act cu îngrijorare de continuarea și intensificarea unor activități politice care urmăresc denaturarea adevărului cu privire la aromâni și la dialectul aromân. Scopul acestor activități este declararea aromânilor ca minoritate națională în România, ca popor armân, distinct de poporul român, având o limbă proprie, armâna, diferită de limba română. Aceste activități fac parte dintr-o acțiune mai largă de separare a românilor sud-dunăreni – aromâni, meglenoromâni, istroromâni, vlahi timoceni, ca și a altor români din afara granițelor României (românii timoceni, basarabeni, herțeni, maramureșeni etc.) – de limba și poporul român. Precizăm că articolul 3, paragraful 1 din Convenția-Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale (CCPMN), adoptată de Consiliului Europei la Strasbourg, în 1 februarie 1995 și intrată în vigoare la 1 februarie 1998, prevede dreptul oricărei persoane aparținând unei minorități naționale de a alege liber să fie tratată ca atare sau nu. Paragraful 35 din Raportul Explicativ al CCPMN (ETS No. 157) stipulează însă că din Paragraful 1 al numitului articol nu trebuie înțeles că o persoană are dreptul să își aleagă arbitrar apartenența la o minoritate națională, ci că această alegere individuală este inseparabil legată de criterii obiective, relevante pentru identitatea persoanei respective. Prin urmare, trebuie respectate criteriile științifice în asumarea identității naționale și lingvistice a colectivităților și a individului.

Expoziție de artă la Reșița: pictură și sculptură în lemn la Biblioteca Germană „Alexander Tietz”
Cultură marți, 8 iulie 2025, 21:25

Expoziție de artă la Reșița: pictură și sculptură în lemn la Biblioteca Germană „Alexander Tietz”

Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin și Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin au organizat o nouă...

Expoziție de artă la Reșița: pictură și sculptură în lemn la Biblioteca Germană „Alexander Tietz”
Evenimente culturale de excepție în Reșița și Ilidia: expoziții, lansări de carte și pelerinaje comemorative
Cultură luni, 7 iulie 2025, 15:11

Evenimente culturale de excepție în Reșița și Ilidia: expoziții, lansări de carte și pelerinaje comemorative

În perioada 8–15 iulie 2025, publicul din Reșița, Ilidia și județul Bihor este invitat să participe la o serie de evenimente culturale și...

Evenimente culturale de excepție în Reșița și Ilidia: expoziții, lansări de carte și pelerinaje comemorative
Via Transilvanica, drumul care unește oamenii de la Reșița la Chicago!
Cultură luni, 7 iulie 2025, 14:42

Via Transilvanica, drumul care unește oamenii de la Reșița la Chicago!

Se spune că într-un suflet frumos și Dumnezeu umblă desculț… am pornit acest eseu despre oameni care se regăsesc, se cunosc și se...

Via Transilvanica, drumul care unește oamenii de la Reșița la Chicago!
„Istoria Reșiței în secvențe pierdute” – expoziție dedicată patrimoniului industrial al orașului
Cultură luni, 7 iulie 2025, 13:14

„Istoria Reșiței în secvențe pierdute” – expoziție dedicată patrimoniului industrial al orașului

Istoria orașului Reșița revine în prim-plan printr-un nou eveniment cultural – care este şi ultimul din 2025 din cadrul proiectului...

„Istoria Reșiței în secvențe pierdute” – expoziție dedicată patrimoniului industrial al orașului
Cultură vineri, 4 iulie 2025, 00:08

Expoziție omagială la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița – In Memoriam Werner Hirschvogel

Pe data de 4 iulie 2025, începând cu ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița găzduiește un eveniment cultural de...

Expoziție omagială la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița – In Memoriam Werner Hirschvogel
Cultură miercuri, 2 iulie 2025, 18:00

Expoziția de fotografie „Statui Vivante” – Petre Dalea expune la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița

Reșița găzduiește o nouă manifestare artistică de excepție: expoziția de fotografie „Statui Vivante”, semnată de cunoscutul artist...

Expoziția de fotografie „Statui Vivante” – Petre Dalea expune la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița
Cultură luni, 30 iunie 2025, 11:31

Reșița: 254 de ani de istorie industrială – serie de evenimente culturale, expoziții și omagii vizuale între 2 și 7 iulie 2025

În perioada 2–7 iulie 2025, Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița și Salonul de Artă și Industrie găzduiesc o serie de...

Reșița: 254 de ani de istorie industrială – serie de evenimente culturale, expoziții și omagii vizuale între 2 și 7 iulie 2025
Cultură duminică, 29 iunie 2025, 17:44

Zilele Croaților din România la Split – un eveniment cultural de referință în Croația, dedicat minorității croate din România

În perioada 24–29 iunie 2025, orașul Split și județul Splitsko-Dalmatinska Zupanija din Croația devin gazda unui eveniment cultural de...

Zilele Croaților din România la Split – un eveniment cultural de referință în Croația, dedicat minorității croate din România