Motto: „Nu poţi educa publicul printr-un concert sau prin cinci. Este nevoie de acţiuni complexe şi constante”. Alexandru Tomescu

Iubesc puterea, dar o iubesc ca un artist. O iubesc aşa cum un muzician îşi iubeşte vioara, pentru a scoate din ea sunete, acorduri şi armonie, spunea Napoleon Bonaparte.Parafrazându-l pe Napoleon, iubesc valorile culturale pentru că ele reprezintă pentru fiecare român cel de-al doilea teritoriu al statului român, care ne adăpostește de milenii verticalitatea ființei naționale.

Astăzi recunoaștem acest teritoriu și prin sunetul muzicii de vioară, pentru că nici un instrument muzical nu redă mai limpede şi mai profund ca vioara personalitatea artistului, exprimând nu numai calda lui simţire, dar şi pe aceea a compozitorului piesei muzicale.

Astăzi facem un Laudatio violonistului Alexandru Tomescu, care s-a născut într-o zi de 15 septembrie 1976, într-o familie de muzicieni, mama sa fiind artistă lirică, iar tatăl prim-contrabasist al orchestrei simfonice. A debutat la 9 ani, ca solist al Orchestrei Simfonice din Constanța și a efectueat primul turneu în străinătate, în Germania și Austria.

 Preocuparea sa pentru muzica de cameră îl determină ca în anul 2003, împreună cu pianistul Horia Mihail și violoncelistul Răzvan Suma să formeze „Romanian Piano Trio”, formație deja cunoscută melomanilor din România, prin aparițiile sale în diverse festivaluri din România și din străinătate, precum și prin turneele MusicON organizate în premieră națională.

„O filarmonică costă cât un sfert dintr-o echipă de fotbal”

A participat la cursuri de maiestrie în Germania, la Academia de Muzica din Berlin. În aceeasi perioada a dirijat în Leipzig si Dresda. În perioada 1992-1995 a fost regizor muzical al Studioului de Radiodifuziune din Iasi, iar din anul 1995 a devenit asistent universitar al Universitatii de Arte George Enescu. Între anii 1999-2001 a fost profesor la Conservatorul de Muzica din Casablanca,Maroc.

„Cititul este una dintre pasiunile mele. Sunt ataşat de cărţi. Când sunt departe de ţară mai multă vreme cititul reprezintă una dintre legăturile cu limba română, cu casa. Sunt cărţi care mă pasionează; unele îmi schimbă starea de spirit, îmi schimbă felul de a vedea lucrurile”, mărturisește Alexandru Tomescu.

Muzica este o armonie agreabilă în onoarea Lui Dumnezeu şi desfătarea permisă sufletului.

Alexandru Tomescu a creat o revoluție în muzica clasică românească în ultimii ani, reușind să atragă un public vast, demontând mitul conform căruia muzica clasică este rezervată exclusiv elitelor. Angajamentul pe care şi l-a asumat în momentul în care a primit vioara Stradivarius Elder-Voicu, în septembrie 2007 și apoi în decembrie 2013, a fost acela de a familiariza un număr cât mai mare de români cu sunetul splendidului instrument.

Pe 10 aprilie 2009 a concertat, timp de o jumătate de oră, în stația de metrou „Piața Victoriei”, îmbrăcat în haine modeste. Efectul muzicii de calitate asupra bucureștenilor care se aflau la o oră cu trafic de vârf în stația de metrou a fost neașteptat. Zeci de oameni s-au oprit din drum, cu riscul de a întârzia la serviciu, doar pentru a asculta câteva acorduri din „recitalul” lui Tomescu și pentru a pune o bancnotă în cutia așezată în fața interpretului. Muzicianul a strâns de la călători peste trei milioane de lei vechi, fiindcă, nu-i așa,  muzica este o armonie agreabilă în onoarea lui Dumnezeu şi desfătarea permisă sufletului

S-a implicat în organizarea unor turnee naţionale de Muzică clasică, realizate exclusiv din fonduri private – TURNEUL STRADIVARIUS. Pasionat în egală măsură de muzica de cameră, Alexandru Tomescu este, din anul 2011, prim violonist al Cvartetului Ad Libitum, ansamblu cameral de prestigiu cu o istorie de peste 25 de ani.

Violonistul Alexandru Tomescu este unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi muzicieni români ai momentului, interpretul discului de muzică clasică al anului 2016. A evoluat de nenumărate ori atât alături de Orchestra de Camera Radio, cât si alături de Orchestra Națională Radio, pe scena Sălii Radio, dar și peste hotare, în turnee în Europa si Asia. Mai multe concerte de Mozart, Bruch sau Mendelssohn, susținute de Alexandru Tomescu alături de cele două ansambluri, s-au materializat în înregistrări lansate de către Editura Casa Radio.

Artistul este unul dintre valorile românești care, luminează prin muzica sa, prezentul și viitorul  celui de-al doilea teritoriu al statului român,Cultura!

La mulți ani, Alexandru Tomescu !

 Epilog:„O filarmonică costă cât un sfert dintr-o echipă de fotbal”.Alexandru Tomescu

Anca Bica Bălălău

 Nota redacției:

Antonio Stradivari, cunoscut și ca Stradivarius, s-a  născut în anul 1644, Cremona și a plecat pe 18 decembrie 1737, Cremona. A fost lutier, creator italian de instrumente muzicale cu coarde, în special viori, rămase celebre până astăzi.A făurit aproximativ 1.100 instrumente din care circa 600 au rămas cunoscute astăzi. A construit în atelierul său din Cremona viori, viole, violoncele, chitare dar și o harpă, actualmente aflată în proprietatea Academiei de muzică din Neapole, Italia. Instrumentele sale sunt, pe lângă sunetul deosebit și rareori egalat, o investiție financiară foarte bună. În ultimii 30 de ani prețul instrumentelor semnate Stradivarius a crescut de peste 200 de ori, ajungându-se astăzi a fi estimate la 5-6 milioane de Euro per instrument, ceea ce ar însemna circa de 500 de ori greutatea lor în aur  și sunt în continuă creștere.

Viorile Stradivarius sunt considerate cele mai bune viori din lume, datorită sunetului mai puternic, mai plin, care le este specific. Aceste apreciate viori au fost însă inventate dintr-o simplă greşeală, spun cercetătorii. Experţii acustici au analizat sute de viori create în atelierul lui Stradivarius, ca să afle ce anume le conferă sunetul aparte, atât de apreciat.

Esenţiale sunt forma şi lungimea orificiilor de sunet în forma literei f de pe aceste viori, prin care circulă aerul.În plus, contează şi grosimea plăcii din spate a viorii, care îi conferă putere acustică.

Studirea atentă a viorilor Stradivarius, care au fost supuse şi unor scanări cu raze X, a ajutat la realizarea unui model. Astfel, cercetătorii au remarcat că modificarea orificiilor de sunet nu a fost intenţionată, ci a apărut din greşeală.

Viorile Stradivarius, dar şi cele create de maeştrii Giuseppe Guarneri Del Gesu şi de Andrea Amati în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea au indicat că aceste viori aveau găuri tot mai alungite ca formă şi plăci mai groase în partea din spate. Nu a fost practic o modificare evidentă de design.Profesorul Nicholas Makris, de la Massachusetts Institute of Technology din Boston, spune că este imposibil de reprodus identic forma unei găuri de sunet a unei viori, pentru că de fiecare dată vor apărea mici erori.Aceste mici diferenţe sunt de aproximativ 2% de la o vioară la alta.

Studiul a durat 7 ani şi a fost publicat în Proceedings of the Royal Society. Pentru cercetare au fost analizate mai multe instrumente muzicale, inclusiv lăută, vioară, chitară, de pe parcursul a 800 de ani.Iniţial, găurile de sunet ale viorilor  erau rotunde, iar în timp au devenit semicerc, apoi au luat forma litere c, iar în final s-a ajuns la forma literei f, mult mai alungită.Totodată, suprafaţa ocupată de aceste mici găuri s-a mărit, în timp ce dimensiunea spaţiului gol din interiorul instrumentului s-a redus.Chiar dacă acesta este secretul viorilor Stradivarius, asta nu înseamnă că oricine va putea produce de acum înainte o vioară la fel de bună. Procesul de fabricaţie este mult mai complex, spune profesorul Makris.

Sursa: wikipedia