Paştile, sărbătoarea creştină care cheamă oamenii să ia Lumina Sfântă, aduce bucuria unică a Învierii Mântuitorului, dar şi ritualuri şi tradiţii religioase, printre care şi cea a salutului cunoscut de toată suflarea omenească – „Hristos a înviat!” – „Adevărat a înviat!”.
Sărbătoarea Paştilor este considerată a fi una a bucuriei date de vestea Învierii. O veste care, până la Înălţarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regăseşte în salutul „Hristos a înviat!„, la care se răspunde cu „Adevărat a înviat!„.
Despre simbolistica uneia dintre cele mai mari sărbători a creştinătăţii, pr. Petru Berbentia – parohul Bisericii Ortodoxe Române „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din cartierul Lunca Bârzavei din municipiul Reşiţa:
De Paşti, spun preoţii, nimeni nu trebuie să fie trist, nimeni nu trebuie să plângă, bucuria fiind sentimentul predominant în aceste zile.
Numele sărbătorii derivă din cuvântul ebraic „pesah”, care înseamnă „trecere” şi vine din termenul egiptean cu acelaşi înţeles „paseh”.
Lumina Sfântă de la Ierusalim a fost adusă sâmbătă seară, cu un avion special, la Bucureşti, de unde, cu avioane de mici dimensiuni, a fost şi în Bacău, Iaşi, Suceava, Sibiu, Cluj-Napoca, Baia Mare, Satu Mare şi Timişoara, pentru clerul şi credincioşii ortodocşi din aceste zone.
În bisericile ortodoxe, slujba de Înviere a început în jurul orei 24.00, în interiorul lăcaşurilor de cult. Învierea Mântuitorului nu este însă proclamată în interiorul bisericii, ci în afara acesteia, pentru că, spun preoţii, ea priveşte pe toţi oamenii.
La miezul nopţii, preotul a ieşit din biserică şi a chemat credincioşii cu îndemnul „Veniţi de luaţi Lumină!”. În multe locuri, lumina a fost împărţită credincioşilor împreună cu bucăţele de pâine stropite cu vin, denumite Paşti.
După ce lumânările oamenilor sunt aprinse, alaiul, avându-l în frunte pe preot, a înconjurat biserica de trei ori, cântând „Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le„. Apoi, preotul a intrat din nou în biserică, unde continuă slujba de Înviere, până în jurul orei 03.00.
Credincioşii aduc la biserică, în noaptea Învierii, ouă vopsite, cozonac, pască, friptură şi alte preparate de Paşti, pe care preoţii le sfinţesc. După slujbă, se dă dezlegarea la dulce, care marchează încheierea postului, astfel că merindele sfinţite vor putea fi mâncate.
Tot de Paşti, credincioşii aprind lumânări pe mormintele celor dragi şi duc acolo bucate pe care le dau de pomană celor sărmani.
Astăzi spre prânz, credincioşii sunt aşteptaţi la biserică pentru slujba cunoscută ca „A doua Înviere”, la care vor fi citite versetele 19-25 din capitolul XX al Evangheliei după Ioan.
Săptămâna de după Înviere se numeşte Săptămâna Luminată, în care nu se mai posteşte. Conform tradiţiei, în Sâmbăta Mare şi în zilele de Paşti (duminică, luni şi marţi), nu se spală rufe, acest obicei fiind menţinut în unele locuri până în joia din Săptămâna Luminată.
Sursa foto: centruldepelerinaj.ro
