Motto:“Un pustnic fără cărţi şi cerneală este deja un om mort în viaţă”.Alfred Nobel
Premiile Nobel din 2018 sunt decernate în perioada 1-8 octombrie şi vor fi anunţate în cadrul unor ceremonii care vor fi transmise în direct pe site-ul oficial al acestor distincţii prestigioase, potrivit unui comunicat de presă publicat vineri pe nobelprize.org.
Potrivit aceluiaşi comunicat, suma acordată laureaţilor din 2018 a fost fixată la 9 milioane de coroane suedeze (882.300 de euro) pentru fiecare categorie. Anunţurile oficiale prin care sunt comunicate numele laureaţilor vor fi difuzate în direct pe site-ul www.nobelprize.org.
Academia Suedeză a decis să nu atribuie premiul Nobel pentru literatură în 2018, al cărui laureat va fi anunţat în acelaşi timp cu numele câştigătorului din 2019.
Premiile Nobel din 2018 sunt următoarele:
Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină s-a acordat luni, 1 octombrie, cercetătorilor James P. Allison şi Tasuku Honjo.
Cercetătorul american James P. Allison şi omul de ştiinţă japonez Tasuku Honjo au câştigat Premiul Nobel pentru Medicină din 2018 ”pentru descoperirea terapiei împotriva cancerului prin inhibarea răspunsului imun negativ”, un principiu complet nou ce ajută la stimularea apărării proprii a organismului, conform Comitetului Nobel de la Stockholm. James P. Allison a studiat o proteină care ”funcţionează ca un sistem de frânare în cadrul sistemului imunitar”, au explicat organizatorii. Cercetătorul a reuşit eliberarea potenţială a acestei frâne şi activarea celulelor imunitare pentru atacarea tumorilor, dezvoltând acest concept în cadrul unei noi abordări pentru tratarea pacienţilor, au precizat organizatorii.
Experimentele sale de a bloca proteina, denumită CTLA-4, au obţinut rezultate pozitive încă din 1994, aminteşte dpa.
La rândul său, Tasuku Honjo a fost recompensat cu această distincţie pentru descoperirea unei alte proteine, numită PD-1, care acţionează tot ca o frână în cadrul sistemului imunitar, însă aceasta are un mecanism de acţiune diferit. ”Terapiile bazate pe descoperirea sa s-au dovedit uimitor de eficiente în lupta împotriva cancerului”, notează Comitetul Nobel. Aproximativ 9,6 milioane de persoane urmează să moară de cancer în acest an, estimează organismul ONU. Chirurgia, medicamentele şi radioterapia sunt toate tratamente posibile pentru cancer, dar acestea au efecte secundare grave. Cancerele în stadiu avansat rămân foarte dificil de tratat.
Premiul Nobel pentru fizică s-a acordat, marţi 2 octombrie, francezului Gérard Mourou, părintele științific al laserului de la Măgurele, americanului Arthur Ashkin şi canadiencei Donna Strickland. Premiul Nobel pentru Fizică 2018 a fost acordat pentru “invenții inovatoare în domeniul fizicii laser”, a anunțat Comitetul Nobel.
Gerard Mourou a făcut mai multe vizite în România, iar vizita din 2010 a fost hotărâtoare pentru ministrul de atunci, Daniel Funeriu, în participarea la proiectul ELI-NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics), care acum este unul dintre cele mai mari proiecte de cercetare paneuropene.
Miercuri, 3 octombrie, Academia Regală Suedeză a decis să acorde Premiul Nobel în Chimie 2018 pentru două descoperiri. Jumătate cercetătoarei Frances H. Arnold pentru „evoluţia dirijată a enzimelor” şi cealaltă jumătate cercetătorilor George P. Smith şi Sir Gregory P. Winter pentru „natura bacteriofagă a peptidelor şi anticorpilor”.
În acest an, Premiul Nobel pentru Pace a fost câştigat de Denis Mukwege şi Nadia Murad pentru eforturile de a pune capăt violenţei sexuale ca armă de război.Comitetul Nobel din Norvegia a decis să acorde Premiul Nobel pentru Pace 2018 lui Denis Mukwege şi Nadiei Murad pentru eforturile lor de a pune capăt folosirii violenţei sexuale ca armă de război. Ambii laureaţi au adus contribuţii cruciale la îndreptarea atenţiei şi combaterea acestor crime de război. Mukwege şi-a dedicat viaţa apărării victimelor, iar Murad este martora care a povestit abuzurile împotriva ei şi împotriva altor femei. Ambii, în felurile lor, au ajutat la creşterea vizibilităţii violenţei sexuale din timpul războiului pentru ca cei care le-au comis să fie traşi la răspundere
Premiul Nobel pentru economie pe 2018, s-a decernat luni, 8 octombrie, la ora locală 11:45, la Academia Regală de Ştiinţe a Suediei şi a fost acordat cercetătorilor americani William D. Nordhaus și Paul M. Romer.
Cei doi cercetători au primit premiul Nobel pentru economie pentru cercetările lor în domenii care implică dezvoltarea sustenabilă pe termen lung în economia globală și bunăstarea populației la nivel mondial.
În 2017, premiul Nobel pentru economie i-a fost acordat economistului american Richard H. Thaler, pentru contribuția la dezvoltarea economiei comportamentale.
Premiul Nobel pentru Literatură nu va fi atribuit în 2018, pentru prima dată după aproape 70 de ani, şi va fi anunţat anul viitor în acelaşi timp cu numele laureatului din 2019. Academia Suedeză, instituţia care îl decernează, afectată profund de un scandal ce vizează agresiuni sexuale, asociate mişcării #MeToo, a decis să amâne decernarea premiului cu un an, pentru a avea timp să se reformeze şi să îi înlocuiască pe membrii ei demisionari.
Anul acesta, fiecare premiu valorează 9 milioane de coroane suedeze (1 milion de dolari). Suma va fi împărţită dacă vor exista mai mulţi laureaţi ai unui singur premiu.
Potrivit tradiţiei anuale, premiile Nobel vor fi înmânate la 10 decembrie, dată la care se comemorează moartea lui Alfred Nobel.
În conjuncţie cu anunţurile oficiale ale laureaţilor premiilor Nobel din 2018, ce vor fi făcute la începutul lunii octombrie, Centrul Nobel va organiza în acest an o serie de evenimente publice pentru a celebra aceste distincţii de prestigiu.
Printre aceste evenimente se numără un Summit Internaţional al Profesorilor, cu tema “Predaţi iubirea şi înţelegerea”. Pe durata acestei conferinţe, profesori din lumea întreagă vor vorbi despre importanta lor misiune de a promova democraţia, non-violenţa şi dezvoltarea sustenabilă pe termen lung, pentru a-i ajuta pe elevii lor să devină cetăţeni toleranţi şi angajaţi în viaţa societăţii.
În aceeaşi perioadă, Centrul Nobel din Stockholm va organiza spectacole şi lecturi într-o serie de muzee, biblioteci şi teatre, unde descoperirile şi contribuţiile valoroase ale laureaţilor premiilor Nobel din 2018 vor fi explicate rezidenţilor din Stockholm, elevilor, studenţilor şi turiştilor.
Printre participanţii la evenimentele organizate de Centrul Nobel se vor afla Leymah Gbowee – laureata premiului Nobel pentru pace din 2011, Martin Chalfie – laureat al premiului Nobel pentru chimie în 2008, Wole Soyinka – laureatul premiului Nobel pentru literatură din 1986.
Români laureaţi ai Premiului Nobel
Printre deținătorii premiului Nobel se numără și 4 mari personalități de origine românească. Elie Wiesel a câștigat premiul pentru Pace în anul 1986, George Emil Palade premiul pentru Fiziologie și Medicină în anul1974, Herta Muller premiul Nobel in Literatură în anul 2009, iar Stefan W. Hell premiul în domeniul Chimiei în anul 2014.
Medicul român Ioan Moraru, copreședinte al organizației „Medicii lumii pentru prevenirea războiului nuclear”, împreună cu americanul Bernard Lown și rusul Mihail Kuzin au câștigat și ei Premiul Nobel pentru Pace în 1985.
Printre cei care au fost la un pas de a câștiga Premiul Nobel se mai numără și Constantin Paulescu, Lucian Blaga, Ștefan Procopiu, Nichita Stănescu și Gheorghe Benga.
Anca Bica Bălălău
Nota redacției:
Alfred Nobel s-a născut în 21 octombrie 1833, Stockholm şi a plecat în Cer pe 10 decembrie 1896, San Remo, în Italia. A fost un chimist, inventator și om de afaceri suedez. Printre altele, el a inventat dinamita și a întemeiat fundația ce oferă anual faimoasele Premii Nobel. La 17 ani Alfred vorbea fluent suedeza, rusa, franceza, engleza și germana. Era atras deopotrivă de literatura engleză și de „științele exacte” cum ar fi fizica sau chimia. Alfred avea să descopere că prin amestecarea nitroglicerinei cu cuarț se formează o pastă care putea fi modelată în diferite forme și dimensiuni. În 1867 își brevetează invenția sub denumirea de dinamită. Pentru a putea declanșa explozia, Alfred brevetează o altă invenție, un detonator bazat pe aprinderea unui fitil.
Datorită faptului că dinamita reducea substanțial costurile aruncării în aer a blocurilor de piatră, Nobel a făcut din vânzarea dinamitei o afacere profitabilă, astfel încât fabrica sa din Krümmel (azi un cartier al orașului Geesthacht, Germania) începe să-și exporte produsele în alte țări din Europa și chiar în America și Australia.
Datorită pasiunii sale pentru călătorii, Victor Hugo l-a denumit „cel mai bogat vagabond al Europei”. Cu timpul Alfred și-a deschis fabrici și laboratoare în peste 20 de țări, iar când nu călătorea lucra intens în laboratoarele sale.
În anul 1888, a murit Ludvig Nobel, fratele lui Alfred. Un ziar francez a făcut o confuzie între cei doi și a publicat din greșeală necrologul lui Alfred Nobel, în care savantul suedez era condamnat pentru invențiile sale. Titlul l-a pus pe gânduri pe marele inventator: „Negustorul Morții a murit – Dr. Alfred Nobel, care s-a îmbogățit descoperind mijloace fără precedent de a ucide alți oameni, a murit ieri”.
Pe 27 noiembrie 1895, în cadrul Clubului Suedezo-Norvegian din Paris, el a anunțat în public crearea premiului care-i va purta numele. În plus, el a hotărât ca toată averea sa să fie transformată într-un fond din care să fie răsplătite anual cele mai mari realizări în știință, precum și eforturile făcute de o persoană pentru instalarea păcii pe planetă. Ulterior premiul a fost divizat pe domenii precum literatură, fizică, chimie și medicină.
Până în anul morţii sale, 1896, Alfred Nobel brevetase peste 355 de invenții, printre care cauciucul sintetic, pielea artificială și mătasea sintetică. Testamentul este prezentat în cadrul unei expoziții care evocă importanța moștenirii lăsate de chimistul, inventatorul și omul de afaceri suedez. Puțini au fost cei care au putut vedea, de-a lungul timpului, originalul redactat în 1895.
Alfred Nobel a rămas în mentalul colectiv nu ca cel care furniza Europei dinamită, ci ca un filantrop pacifist.
Manuscrisul cuprinde patru pagini îngălbenite, cu un scris dens și adnotări peste tot. Este greu pentru un ochi neformat să afle detaliile interesante, mai ales că textul este eliptic în privința criteriilor pentru acordarea premiilor. Într-un paragraf, Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, a dat instrucțiuni lapidare: o parte din averea sa (circa 31,5 milioane de coroane suedeze atunci, peste 200 de milioane de euro în prezent) urma să fie destinată unui fond ale cărui dobânzi să fie distribuite „celor care, în cursul anului precedent, au adus omenirii cele mai mari servicii” în cinci domenii — fizică, chimie, medicină, literatură și pace. Patru comitete, trei la Stockholm și unul la Oslo (Norvegia fiind în perioada redactării testamentului unită cu Suedia), sunt însărcinate cu atribuirea premiilor. Cele 26 de rânduri au schimbat reputația chimistului Nobel și i-au oferit Suediei un mare prestigiu în lume. Alfred Nobel a rămas în mentalul colectiv nu ca cel care furniza Europei dinamită, ci ca un filantrop pacifist. „Prin aceste premii a vrut să arate cine era cu adevărat”, afirmă Jean-Francois Battail, profesor emerit în literaturi și limbi scandinave la Universitatea Paris IV Sorbona. „Albert Einstein, câștigător al premiului pentru fizică (1921), considera că Nobel a inventat premiul fiindcă avea conștiința încărcată”, adaugă el.
Existența premiilor se datorează în principal executorilor testamentari, mai ales lui Ragnar Sohlman. El a adunat averea răspândită în lume, satisfăcând astfel voința șefului său, convingându-l chiar și pe regele Suediei, dezamăgit că premiile vor fi decernate unor persoane din afara Scandinaviei. Sohlman a participat în anul 1900 la crearea Fundației Nobel, iar primele premii au fost decernate în 1901. În pofida unor polemici, cum ar fi refuzul lui Jean-Paul Sartre al premiului Nobel pentru literatură în 1964 sau decernarea premiului pentru pace lui Barack Obama în 2009, premiul reprezintă o mândrie națională pentru Suedia.
De la Anatole France, la Bob Dylan, de la fondatorul Crucii Roşii, la Barack Obama, de la descoperitorul razelor X, la Albert Einstein, premiile Nobel au fost atribuite, începând cu anul 1901, de 579 de ori unui număr de 911 laureaţi, pentru domeniile medicină, chimie, fizică, literatură şi pace, la care s-a adăugat premiu pentru științe economice în anul 1968, când Banca Centrală a Suediei a instituit acest premiu, ce s-a alăturat celor enumerate de Nobel.
