“Muzica populară românească formează un ansamblu impunător, un tezaur scump, de la care se vor inspira compozitorii noştri… Întrevăd o dezvoltare posibilă în viitor. A crea în caracter românesc, fără aservirea la motiv”, mărturisea George Enescu și iată că în Anul Centenarului Marii Uniri, în Banatul de Munte, acolo unde Doina străjuiește înălțimile munților și spală valurile Dunării, oamenii de valoare ai acestor locuri sunt cinstiți așa cum se cuvine.
În memoria Aureliei Fătu Răduțu, de-a lungul a 25 de ani, în Banatul de Munte, în localitatea sa natală, Bocșa se organizează un festival ce-i poartă numele și care își propune pe lângă a-i cinsti memoria  și să promoveze tinerele talente.

Cultura unește și ne bucurăm de această unire, fiind în Anul Omagial al Unității de Credință și Neam

În exclusivitate pentru Radio România Reșița, directorul Festivalului Concurs Național de Interpretare Vocală a Muzicii Populare Românești „Aurelia Fătu-Răduțu”, Dan Ioan Liuț ne-a precizat:

„În primul rând vă salut pe dumneavoastră și ascultătorii Radio România Reșița. Bocșa este datoare persoanelor și personajelor care au ridicat imaginea ei. Aurelia Fătu Răduțu este una dintre aceste persoane, fiind, de fapt, prima artistă profesionistă a Banatului, fiind declarată și Artist al Poporului, arătând lumii întregi frumusețea cântecului popular românesc și bănățean.Acest festival a început în anul 1976, doar că a avut o pauză foarte lungă de aproximativ 18 ani, din diverse motive orașul Bocșa și județul Caraș-Severin nu au mai putut organiza acest festival și a fost reluat de fosta administrație publică locală, noi l-am preluat, l-am îmbunătățit și l-am adus la acest nivel.Putem spune că această ediție de argint este dedicată Centenarului Marii Uniri, fiindcă ne-am propus ca printre concurenți și invitați să avem români din comunitățile românești din afara granițelor și avem și printre concurenți și printre invitați români din Republica Serbia, Voivodina.Am purtat discuții și în Ungaria cu românii de acolo și așteptăm sosirea lor.Cultura unește și ne bucurăm de această unire fiind în Anul Omagial al Unității de Credință și Neam . Ca o noutate a acestei ediții, printr-un parteneriat cu Episcopia Caransebeșului , fiecare participant va primii câte o icoană sfințită de către P.S.Lucian, Episcopul Caransebeșului.Este un lucru îmbucurător și înălțător. În Anul Centenarului.
Vreau să mulțumesc pentru sprijinul acordat, postului Radio România Reșița pentru că datorită acestui post Festivalul “Aurelia Fătu-Răduțu” face parte din cele 10 festivaluri de gen promovate la nivel național.Este un lucru îmbucurător ca județul nostru Caraș-Severin să fie în elita festivalurilor bine promovate, știu sigur că sunteți alături de noi și ne ajutați cu promovarea acestui eveniment. Doresc postului de radio și ascultătorilor lui multă sănătate și îi invit la festival. Până acum avem înscriși 10 concurenți din județele Hunedoara, Arad, Gorj, Caraș-Severin, Săalaj, Ialomița, Constanța, Giurgiu și Republica Serbia.Este datoria noastră a urmașilor acestor valori care au fost aici în Bocșa și nu, numai în Bocșa, a celor care au făcut ca într-un fel sau altul ca imaginea localității de unde au plecat la drum să fie din ce în ce mai bună, au promovat-o la adevărata lor valoare și este datoria noastră a celor care venim din urmă să-i readucem în atenția publicului spectator. Eroii nu mor atunci când arunci pământ peste ei, eroii mor atunci când arunci uitarea peste ei”.

Aurelia Fătu Răduțu s-a născut în 12 iunie 1929, la Vasiova, într-o căsuță modestă de pe str. Bârzăveni, la nr. 12. Fiind considerată una dintre cele mai valoroase interprete ale muzicii populare românești. A început să cânte de la 6 ani, iar primii profesori de muzică i-au fost Ion Românu și Miron Șoarec.
Tatăl Aureliei se numea Teodor Făt și era un lăcătuș originar din Dognecea. Mama solistei se numea Maria Ioan, originară din Vasiova.
În 1941, interpreta urmează Gimnaziul de Stat pentru Fete din Reșița, iar în 1949 absolvă Liceul Mixt tot din Reșița. După unele informații, ministrul Carol Loncear, originar din Bocșa Montană, ar fi lansat-o în cariera ei artistică. În 1950, Aurelia intră la Conservatorul din București.
În 1950, solista s-a căsătorit la București cu colonelul de aviație Ion Răduțu, iar în 1953 se naște unicul lor fiu, Adrian, care e inginer.Se angajează, în 1950, la Orchestra „Barbu Lăutaru” la vremea aceea, a Institutului de Folclor.Aici activează sub bagheta unor importanți dirijori, precum Ion Luca-Bănățeanu și Nicu Stănescu.
Începând cu 1953, Aurelia Fătu-Răduțu a debutat în spectacolele Teatrului „Constantin Tănase” din București, a cântat în Orchestra Radiodifuziunii Române, Rapsodia Română, “Ciocârlia” din Bucureşti, fiind prietenă cu solista Angela Moldovan, şi a colaborat constant cu singurul Ansamblu Profesionist bănăţean de odinioară – “Doina Banatului” din Caransebeş, condus de inconfundabilul Lae Perescu.
A realizat înregistrări la Radiodifuziunea Română cu dirijorii Ion Luca-Bănățeanu, Victor Predescu și George Vancu. Mai târziu, după 1962, solista are apariții frecvente și la TVR. A făcut turnee prin țară și în străinătate: U.R.S.S., China, Japonia, Franța, Italia, Anglia.
În anul 1986, la 14 ani de la decesul artistei, poetul Nicolae Sârbu scria, cu părere de rău, în ziarul Flamura din Reșița: „Era o femeie frumoasă, cu o ținută statuară, cu păr negru și ochi căprui, tipul bănățencei, iradiind în jur siguranță și bună dispoziție. Nici o instituție culturală nu mi-a putut pune la dispoziție un disc al Aureliei Fătu-Răduțu, nici date biografice sau vreo referință critică de specialitate despre activitatea acestei interprete de excepție”.
În august 1972 Aurelia vine pentru ultima dată la Vasiova. Boala ei, cancer la gât, începe să-și facă efectul și nu mai putea cânta. Peste o lună, la 25 septembrie 1972 Aurelia Fătu-Răduțu murea la București, cu doar două zile înaintea unei alte mari interpretă de muzică populară Maria Lătărețu.

Anul acesta Festivalul Concurs Național de Interpretare Vocală a Muzicii Populare Românești „Aurelia Fătu-Răduțu”ediţia a XXV-a, se desfășoară în perioada 31 mai – 01 iunie 2018, la Bocșa în județul Caraș – Severin, pe scena amenajată în aer liber în spatele Casei Orășenești de Cultură din Bocșa, după următorul program:

Joi 31 mai 2018, sediul Casei Orăşeneşti de Cultură

Ora 08,00 – 10,00 – primirea concurentilor (la Casa Orăşenească de Cultură);
Ora 10,00 – 12,00- preselecţia candidaţilor (la Casa Orăşenească de Cultură);
Ora 12.30 – repetiția preliminară;
Ora 15.00 – cazarea şi masa juriului şi concurenţilor rămaşi în competiţie ;
Ora 19.00 – deschiderea Festivalului;
Ora 20.00 – concursul de interpretare; (scena amenajată în aer liber pe platoul din spatele Casei Orășenești de Cultură Bocșa)
Ora 21.30 – spectacol folcloric susţinut de câştigătorii ediţiei anterioare, dar şi de interpreţi de seamă ai folclorului românesc.

Vineri 01 iunie 2018, începând cu ora 19.00, pe aceeaşi scenă va avea loc premierea câştigătorilor şi Gala Laureaţilor, iar seara se va încheia cu un spectacol folcloric extraordinar „In memoriam Aurelia Fătu Răduţu”.

Festivalul se adresează tinerilor cu vârsta între 16 – 35 de ani şi îşi propune să pună în valoare muzica populară autentică, precum şi descoperirea şi promovarea tinerelor talente. Festivalul-concurs naţional „Aurelia Fătu Răduţu” se derulează pe o singură secţiune – de interpretare vocală a muzicii populare româneşti.
Fiecare concurent va prezenta două piese diferite ca factură ritmică şi melodică:
– O doină sau baladă fără acompaniament orchestral;
– O piesă ritmată cu acompaniament orchestral.
Condiţii de participare:
– Înscrierea se face doar cu actul de identitate;
– Vârsta concurenţilor este cuprinsă între 16 – 35 ani;
– Prezenţa la preselecţie şi la repetiţia preliminară este obligatorie, în caz contrar concurentul nu poate intra în competiţie;
– Nu pot participa la concurs interpreţi care au obţinut Marele Premiu la o ediţie anterioară a acestui festival (Câștigătorii ediției anterioare – Marele Premiu – va susține anul următor OBLIGATORIU un microrecital fără remunerație);
– Portul popular specific zonei de provenienţă a concurentului este obligatoriu;
– Cheltuielile de deplasare sunt suportate de concurent sau instituţia pe care o reprezintă; cazarea şi masa concurenţilor admişi la preselecţie sunt suportate de organizatori.
– Poate participa oricare concurent, din orice zonă a ţării sau din diaspora românescă, dacă îşi asumă condiţiile prevăzute în prezentul Regulament.
Juriul este format din personalităţi de seamă din domeniul culturii, cercetării şi interpretării folclorului românesc (oameni de muzică, folclorişti, interpreţi celebri, redactori muzicali, profesori, dirijori) şi reprezentanţi ai autorităţii locale.

Criterii de jurizare:
– Calitatea vocii şi a interpretării;
– Autenticitatea şi valoarea artistică a pieselor;
– Ţinuta scenică;
– Frumuseţea şi autenticitatea costumului popular purtat de interpret.
Acompaniamentul orchestral este asigurat de către organizatori.
Ordinea intrării în concurs se stabileşte de către juriu, în prezența concurenților, prin tragere la sorţi.

Premiile:
La acest Festival-concurs se vor acorda următoarele premii:
1. Marele premiu constă în trofeul festivalului şi suma de 1.500 lei;
2. Premiul I constă în trofeul festivalului şi suma de 1.000 lei;
3. Premiul II constă în trofeul festivalului şi suma de 700 lei;
4. Premiul III constă în trofeul festivalului şi suma de 500 lei.
5. Menţiunea 1 constă în trofeul festivalului;
6. Menţiunea 2 constă în trofeul festivalului.
Pot exista premii speciale oferite de firme, instituţii, societăţi private; toţi concurenţi vor fi răsplătiţi de organizatori cu diplome de participare și plachete.

Organizatori:
PRIMĂRIA ŞI CONSILIUL LOCAL BOCŞA

CASA ORĂŞENEASCĂ DE CULTURĂ
CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE CARAŞ-SEVERIN

Anca Bica Bălălău