Radio România Reşiţa este radioul oamenilor şi promovează Valoarea. Din acest motiv şi din respect pentru toţi ascultătorii aducem pe calea undelor în casele şi sufletele voastre, oameni de valoare, a căror menire este aceea de-a înălţa cultura şi spiritul poporului român.
În această seară, de la ora 22:00, la prima emisiune „Provocarea serii: între da şi nu” din luna august, în săptămâna aniversară a radioului reşiţean cu ocazia împlinirii celor 25 de ani, ne întâlnim cu un român de peste Ocean, Alina Celia Cumpan președintele Societății AUTENTIC de Limba și Cultura Română din Chicago, premiată în 2019 din partea Alianţa la Ambasada Romaniei din Washington cu premiul de excelenţă pentru promovare valorilor româneşti în America de Nord şi inclusă alături de alţi 22 de români din întreaga lume în Gala Laureaţilor a campaniei „Noi susținem excelența”, ediția a II-a, desfășurată în stațiunea Calpe, Costa Blanca, Regatul Spaniei şi pictorul român Nicolae Comănescu.
Invitata noastră, Alina Celia Cumpan, poet, editorialist s-a născut pe 9 iunie 1983, în Oraviţa, Caraş-Severin.
Are un CV impresionant din care amintim:
Studii absolvite: Faculatea de Știinte Politice, Timișoara (2005);
Institutul Diplomatic Român, București (2007),
Facultarea de Administrație Publică (2007) și cursurile masteratului în Managementul Adminsitrației Publice (2009) din Reșița.
Volume de poezii publicate:
Între două lumi şi mine, (2007 – volum de debut, Editura Dalami),
Har Risipit-Poemele Destinului, (2005, ediție bilingvă, Create Space USA) şi
Selfie Altruist (2017, Create Space USA), volum lansat în limba română şi tradus în engleză (Unselfish Selfie) şi spaniolă (Selfie Altruista).
Immigrant of the Planet (2021, Fig Factor Media – International Publisher House, USA) volum declarat bestseller pe Amazon la 3 categorii: European Poetry, Contemporary Poetry, Woman Poetry
Membră a Academiei Romano-Australiene de Cultură, membră a Uniunii Scriilorilor de Limba Română din Republica Moldova, ambasador onorific al culturii române în America din partea Asociaţiei Cultural-Ortodoxe,,Poduri de Dor” Chişinău.
Poezia Alinei Celia Cumpan este cuprinsă de scriitorul Daniel Ioniță în Antologia Poeţilor Români de la origini până în prezent ,,Testament – Anthology of Romanin Verse,, Ediția a III-a, Editura Minerva, de criticul literar Gheorghe Jurma în volumul antologic ,,Reșița literară,, Editura TIM, precum și in antologia Clepsidra cu Sentimente.
De-a lungul anilor, semnează editoriale pentru diferite publicaţii din România.
În 2008 înfiinţează Festivalul Naţional Studenţesc de Poezie ,,Ion Chichere,, sub coordonarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, prefaţând în 2008 şi 2009 (ca director general al Casei de Cultură a Studenţilor din Reşiţa) culegerile colective de poezii – ,,Viziuni,,.
Stabilită din anul 2010 în Chicago – USA, este președintele Societății AUTENTIC de Limba și Cultura Română din Chicago (înfiinţată în 2017) şi un promotor activ al culturii româneşti de peste ocean. Primul proiect al identițăţii naționale prin artă adresat tututor copiilor românilor din afara granițelor țării o are în calitate de inițiator pe Alina Cumpan. Proiectul s-a desfăşurat în Anul Centenarului, a fost inclus in dezbaterea România la Centenar a Administratiei Prezidenţiale şi a incorporat peste 500 de copii cu rădăcini româneşti din 24 de ţări de pe 5 continente.
În 2018, Alina a fost inclusă alături de alţi 22 de români din întreaga lume în Gala Laureaţilor a campaniei „Noi susținem excelența”, ediția a II-a, desfășurată în stațiunea Calpe, Costa Blanca, Regatul Spaniei
Asociaţia înfiinţată de Alina a primit în 2019 din partea Alianţa la Ambasada Romaniei din Washington premiul de excelenţă pentru promovare valorilor româneşti în America de Nord.
Din 2019 a înfiinţat şi ,,Şezătoare la Chicago” ca program permanent în cadrul Authentic Society for Language and Romanian Culture.
În 2020 Alina a făcut parte din proiectul ,,Vocile Femeilor Românce în Nord America” un program al ICR New York şi Bucharest Inside de Beltway Denver, Colorado.
Provocarea serii este una de adâncă sensibilitate, mai ales că Alina Celia Cumpan nu a mai fost în ţară din 2019, aşa că vom afla cum este România de Acasă şi România de pe continentul american.Activitatea depusă de Alina dovedeşte o mare dragoste de tot ce este românesc şi autentic.
Cel de-al doilea invitat este pictorul român Nicolae Comănescu , nascut pe 14 noiembrie 1968,la Pitești. Cei care-l cunosc mai bine îi spun Coma. Sau Nae.Noi îi vom spune Maestre… face parte din Reşiţa 250 şi Radio România Reşiţa 25, un artist valoros care în perioada 1991-1998 a făcut Academia de Arte din București, clasa Profesorului Ion Sălișteanu.
Membru co-fondator al Grupului Rostopasca
Între 1997-2001 Expune alături de Grupul Rostopasca, alcătuit din Angela Bontaș, Alina Buga, Nicolae Comănescu, Dumitru Gorzo, Alina Pențac, Florin Tudor, Mona Vatamanu – a fost un grup cu strategie și intervenții reprezentative pentru generația tânară la sfirsitul anilor ’90 și începutul deceniului următor: neoexpresionism și ecouri din graffiti, performances ludice, ironie, suport textual creând scenarii imaginare și intercalând clisee de limbaj marginal în decupaj de videoclip, criticism detașat și tentații deconstructiviste, manipularea kitsch-ului, cultivarea unui citadinism cu simpatii în direcția subculturii hip-hop; puseurile subversive schițând contururile unui underground up-to-date nu au împiedicat (auto)promovarea rapidă și prezența extinsă pe o scenă expozițională internă și externă, sporul de imagine în medii diverse.
Este de urmărit în continuare activitatea celor ce au alcătuit Rostopasca, grup descompus între timp. Comănescu se mărturiseşte plastic între o pictură neofigurativă ce asamblează elemente neoexpresioniste cu unele neopop și piese video cu intervenții computerizate, dar și la inițiativa aceluiași, pur alternativa, care a dus la nasterea publicatiei-„parazit“ tura_bar; la lucrarile video si computer based ale lui Florin Tudor (Floe) si Mona Vatamanu; la pictura erotica si arta cu mesaj critic politic de actualitate a lui Gorzo.[9]
Timp de patru ani, Nicolae Comănescu a făcut parte, alături de Dumitru Gorzo, Alina Pențac, Angela Bontaș, Alina Buga, Florin Tudor și Mona Vatamanu din grupul artistic Rostopasca. Împreună cu membrii grupului Rostopasca, Comănescu a experimentat, pe langă pictură, și practicile artei alternative (diametral opuse ca tehnică ge-nurilor tradiționale), precum happening-ul, instalația, performance-ul, sau altele asemenea.
În acest interval (din 1997 până în anul 2001), lucrările sale au circulat, fie alături de acelea ale lui Dumitru Gorzo si ale celorlalți membrii ai grupului Rostopasca, fie alături de ale multor altor artisti români sau străini, în expoziții prezentate publicului european (în Grecia, Germania, Italia, Anglia s.a.), cât celui american (din New York).
Ulterior, după destrămarea grupului Rostopasca, Nicolae Comănescu a revenit, asemeni congenerului său Dumitru Gorzo, la mediul tradițional de exprimare al picturii, pe care a transformat-o însă, cu începere din anul 2006, într-o formă de artă contemporană, pe de-o parte prin intermediul folosirii cromaticii fauviste (caracterizată de contraste foarte puternice și culori țipătoare), sau al utilizarii unei tehnici combinatorii, care presupune amestecarea prafului de casă cu vopseaua aplicată pe pânză, de cealaltă parte.
Premii
2016 Premiul Revistei Arta pentru expoziția Ordeful, mezanplasul și harneala, din 2015
2005 Premiul Künstlerspecial_Siemens_artLab, Wien, Austria
2003 Premiul Giovane emergente europeo Trieste Contemporanea, Trieste, Italia
1999 Premiul pentru artiștii tineri al Fundației Artexpo, acordat pentru activitatea Grupului Rostopasca din 1998
Artistul s-a aflat la Reşiţa cu avanpremiera „SCRAP METAL KABOOM ORCHESTRA BY NICOLAE COMĂNESCU” ce a avut loc duminică, întâi august de la ora 10:00 în curtea interioară a Școlii Pittner din Reşiţa și reprezintă o incursiune de o zi în viitoarea expoziție a pictorului ce va avea loc în municipiul de pe Bârzava, odată cu finalizarea proiectului.
Seria de lucrări expuse în cadrul vernisajului face referire la spațiul reșițean și surprinde nu degradarea, ci renașterea spațiului, redarea acestuia către publicul reșițean, național și internațional. Materialele folosite în lucrări vor fi materiale locale, praf de cărămidă și de chirpici de pe jos din clădirea fostei Şcoli Pittner, zgură de la haldina veche a oraşului, pigmenți locali creați atent și îmbinați de artist, astfel încât lucrările să poarte semnătura ireversibilă a Reșiței.
Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului Reșița în cadrul proiectului „Restaurarea și revitalizarea patrimoniului cultural – Centru expozițional și de evenimente “Școala Pittner”, Municipiul Reșița”, finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA, apelul „Restaurarea și revitalizarea monumentelor istorice”.
Puteţi intra în direct cu invitaţii noştri la numerele de telefon 0255.20.60. 61 sau 0255.20.60.62 ori să trimiteţi mesaj la numărul de whatsapp 0751288777, sau pe pagina de facebook Radio România Reşiţa, unde ne puteţi urmări live.
Rămâneți pe https://www.radioresita.ro/ACASĂ pe frecvenţele 105.6 FM şi 91,9 FM – 92,8 FM pentru ascultătorii din Clisura Dunării, sau pe radioresita.ro, ori pe telefon, indiferent că este fix sau mobil, sunând la numărul 031.504.04.34, apel cu tarif normal, puteţi asculta oricând şi de oriunde Radio Reşiţa.
Anca Bica Bălălău
Sursa foto:Petre Dalea
