Galeria Direcției pentru Cultură Caraș-Severin din Reșița a găzduit miercuri, 31 ianuarie în cadrul ciclului de manifestări “79 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică” expoziția documentară cu tema: “29 de ani de la ridicarea la Reșița a monumentului deportaților germani în fosta Uniune Sovietică”.
Evenimentul a reunit pe simeze o amplă colecţie de fotografii de la începuturi şi până astăzi. Expoziţia este deschisă până în 7 februarie şi închide ciclul manifestărilor dedicate celor 79 de ani de la deportarea etnicilor germani din Banat în fosta Uniune Sovietică.
Pentru Radio Reşiţa, organizatorul principal al evenimentelor, preşedintele Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor, Erwin Josef Ţigla:
“Anul acesta se împlinesc 29 de ani de la construirea și sfințirea monumentului victimelor deportării în Uniunea Sovietică din Parcul episcop martir Valeriu Traian Frențiu – fostul Parc Cărăşana în care am primit locația pentru a construi în 1995 acest monument. Sfinţirea amplasamentului a avut loc în noiembrie 1992, iar construcția la propunerea artistică a profesorului dr. Ioan Ştendl care a avut ambii părinți deportați în Uniunea Sovietică, născut la Reșița. Este un simbol pentru toate victimele deportării unde an de an se organizează manifestări comemorative, iar expoziția deschisă la Direcția pentru Cultură Caraș-Severin ilustrează defapt acest lucru. Manifestările comemorative din fiecare an, dedicate deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică așa cum am spus la vernisajul acestei expoziții documentare, populația din Banatul Montan a avut în perioada celui de al doilea Război Mondial parte, mă refer aici la comunitatea evreiască din Reșița și din împrejurimi în lagăre care s-au constituit la Oravița. În ianuarie 1945 şi până în decembrie 1949 a avut loc deportarea etnicilor germani din Reșița și din Banatul Montan în îndepărtata Uniune Sovietică, iar începând cu 1951 a avut loc deportarea tuturor locuitorilor din jurul graniței cu Yugoslavia de atunci în Bărăgan. Iată trei secvențe din istoria Banatului montan de care n-avem voie să uităm, pentru care trebuie să găsim metode pentru a le dezvălui și de a le duce mai departe în memoria tinerei generații așa cum o spunem de fiecare dată clar și răspicat că astfel de evenimente să nu se mai întâmple niciodată“.
